Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Reportaj

Cercetătorii români lansează primul satelit în spațiu

Autor: | | 44 Comentarii

Din ruda săracă a cercetării ştiinţi­fice europene, România a devenit un jucător în experimente spațiale de miliarde de euro.

La capătul culoarului cu pereţii acoperiţi de diplome şi fotografii cu corpuri cosmice, se întrevăd două siluete: una subţire, a unui bărbat mai în vârstă, şi una mai robustă, de tânăr. Sunt exponenţii a două generaţii diferite de cercetători din domeniul spaţial românesc, iar acest moment îi surprinde chiar în ziua predării ştafetei. Cu unul dintre ei începe istoria activităţii României în acest domeniu: Dumitru Haşegan a participat la trimiterea primului român în spaţiu şi a condus Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) timp de 16 ani. „Ne-am descurcat admirabil, pentru că eram tineri şi entuziaşti, chiar dacă, în comparaţie cu celelalte ţări socialiste, echipa românească a avut mari dificultăţi de finanţare“, îşi aminteşte Haşegan despre expediţia lui Dumitru Prunariu. În cercetarea românească, în general, şi cea spaţială, în particular, nu s-au depăşit nici acum neajunsurile financiare, însă ISS s-a salvat de la dispariţie printr-un un model de business special. Ajungem astfel la cea de-a doua siluetă de pe holul ISS-ului. Este Sorin Zgura, noul director al ISS. După aproape 14 ani de lucru în institut, se descrie ca un „cercetător optimist“ şi nu vede utilitatea unei discuţii privitoare la subfinanţarea sistemului. Preferă să mizeze pe cele două direcţii ale planului său de management: câştigarea proiectelor şi pregătirea resursei umane. Circa 90% dintre proiectele ISS sunt internaţionale, fapt ce plasează România „la masa bogaţilor“ în ceea ce priveşte participarea la experimente spaţiale relevante. Un proiect de trei ani poate aduce managerului un salariu de 1.000 de euro lunar, iar unui debutant, circa 600 de euro. „Lumea se aşteaptă ca noi să fim nişte obosiţi care vin din inerţie la serviciu, pentru a-şi lua salariul. Suntem evaluaţi periodic, iar dacă nu eram profitabili, dispăream demult“, spune Zgura. S-a pregătit în străinătate o vreme şi a observat că, în marile institute, cercetătorii sunt managerii propriilor lor proiecte. „Vă daţi seama câţi bani pierdeam dacă externalizam această etapă? Înseamnă economie de bani şi de timp.“ În timp ce vorbeşte despre noul sediu al ISS, aflat în construcţie, Sorin Zgura primeşte un plic. Îl desface nu tocmai încântat şi spune că este factura pentru proiectele desfăşurate de ISS în cadrul experimentului CERN. Pentru 2012, aventura de la Geneva costă 50.000 de franci elveţieni (180.000 de lei). ISS are patru oameni la CERN, în poziţii-cheie, care dezvoltă experimente în jurul proiectului ALICE, cu care s-au cheltuit anul trecut fonduri de circa 2,8 milioane de lei. Acum, România este implicată la CERN cu opt proiecte, pentru care a plătit în cei trei ani, de când a început să cotizeze, circa 12 milioane de lei. De unii singuri, în spaţiu În ianuarie 2011, cu puţin înainte să devină piesă de muzeu, naveta americană Discovery a transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI) un pachet special din România. Este vorba despre primul experiment românesc de pe SSI, care urmăreşte dezvoltarea unei specii de ciuperci în condiţii de microgravitaţie şi radiaţii cosmice. Această reuşită a grăbit acceptarea României ca membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) mai repede decât Ungaria, Polonia sau Cehia. Prin Agenţia Spaţială Română (ROSA), ţara noastră a participat la un program de preaderare la ESA, numit PECS, pentru care a plătit, în perioada 2007-2010, circa opt milioane de euro. „România a devenit  simultan proprietar şi cofinanţator al ESA, în cel  mai avantajos mod. Spre deosebire de comunitatea europeană, aici funcţionează principiul rambursării totale, adică fiecare ţară primeşte fix cât a cotizat, în proiecte“, spune Marius Piso, directorul ROSA. Sub tutela sa şi a ESA, săptămâna aceasta va avea loc cel mai important eveniment spaţial de la Prunariu încoace: lansarea primului satelit românesc, Goliat. Ideea a luat naştere pe băncile Facultăţii de Fizică şi a devenit primul experiment spaţial finanţat aproape integral din bani româneşti. Finanţarea publică a fost de 1,5 milioane de lei, iar cofinanţarea privată, aproximativ 0,3 milioane de lei. Chiar dacă în acest domeniu sponsorii sunt greu de atras, tânăra echipă de cercetători ai Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) s-a bazat până acum doar pe fonduri private şi are ambiţia să lanseze, în 2013, primul avion supersonic românesc, care va transporta în spaţiu prima rachetă românească. În faţa atâtor evenimente importante, anul 2012 îi găseşte optimişti pe cercetătorii români, chiar dacă lucrează în ţara europeană care primeşte cei mai puţini bani pentru proiecte spaţiale (0,3 euro per capita, faţă de media europeană de 22 euro). Au învăţat să nu se mai bazeze pe fondurile publice şi s-au făcut obsevaţi în comunitatea ştiinţifică europeană prin proiecte care au câştigat detaşat în faţa altora. Marius Piso confirmă: „La nivel european, România este în top zece din punct de vedere spaţial“. Ce ar putea îngreuna această evoluţie? Pe de-o parte, repetarea unui episod nefast, asemeni celui de acum doi ani, când Guvernul a alocat doar 20% din cât promisese pentru finan­ţarea participării României la proiecte spaţiale internaţionale, iar pe de altă parte, scepticismul investitorilor faţă de acest domeniu. „Sper ca actorii privaţi să înceapă să se implice pe partea de tehnologie. Mă refer la firme care ar putea să fie producători de componente sau chiar de aparate. Ar fi mai ieftin să avem proiecte rotunde, de la idee la aparat“, crede Dumitru Haşegan. La fel de importantă este promovarea corectă a beneficiilor pentru societate ale acestui tip de activitate, care presupune depăşirea mirajului călătoriei în spaţiu. „Există multe beneficii practice pe ale cercetării spaţiale, cum ar fi monitorizarea în timp real a zonelor afectate de calamităţi naturale cu ajutorul sateliţilor“, spune directorul ROSA.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Reportaj

28 ianuarie 2011

Cum se produce benzina

Reportaj

13 decembrie 2010

Fotoreportaj: Prima zi la "Fiscul SRL"

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro