Cine cumpără online?

Deși este proverbială preferința femeilor pentru cumpărături, în materie de shopping online, bărbații sunt mai activi: o treime dintre respondenții de sex masculin au declarat că au achiziționat cel puțin un produs sau serviciu online în ultimele doisprezece luni, față de 29% dintre femeile intervievate.

În ultimul an, doar 31% dintre români au făcut cumpărături în mediul virtual, cu diferențe semnificative între segmentul de până în 45 de ani și cei care au depășit această vârstă. Cei până în 35 de ani sunt și cei mai activi în ceea ce privește shoppingul online, cumpărând mai des.

Diferențe semnificative au fost înregistrate între diferitele grade de urbanizare, orașele cu peste 200.000 de locuitori fiind lideri în topul comenzilor online.

Produsele de îmbrăcăminte, de ingrijire personală și electronicele – cele mai căutate

“Hainele, cosmeticele sau produsele și serviciile IT și electronice sunt cele mai achiziționate bunuri în mediul online. În același top regăsim și electrocasnicele sau cărțile”, declară Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania.

Pachetele turistice sau restaurantele care livrează mâncare au și ele parte de o poziție bună, însă ceva mai timid, pe ultimele locuri în topul celor mai achiziționate produse și servicii situându-se pachetele financiare sau cumpărăturile pentru consum curent (produse de băcănie – zahăr, ulei, lactate, fructe și legume sau produse de îngrijre a locuiței, detergent, hârtie igienică etc.).

Cash sau credit?

Dacă aproape o treime dintre români au făcut trecerea în mediul virtual de shopping, majoritatea dintre ei preferă să plaseze comanda online, urmând ca plata să o facă cash, în offline.

De obicei, cei care cumpără online mai des – cam o dată pe lună – aleg să și plătească prin tranzactțe digitală, în timp ce aceia care cumpără mai rar, platesc cash. În general, peste 90% dintre cei care cumpără online preferă să achite valoarea produsului numerar, la primirea comenzii.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată țara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor față în față și are o marjă de eroare de 2%.