„Există un apetit pentru construcţie şi achiziţie similar cu cel din perioada 2006-2007, când se cumpărau locuinţe din faza de proiect. A reapărut pe piaţă practica achiziţiei în scop investiţional, după ce aproape dispăruse în ultimii 5-6 ani. În ultimul an au fost persoane care au cumpărat locuinţe şi le-au revândut după şase luni cu profit“, spune Mihaela Pană, şefa biroului rezidenţial al DTZ Echinox.

Din cele aproximativ 200 de apartamente finalizate în zona de lux a Bucureştiului în ultimii doi ani, circa 32% sunt amplasate în Floreasca şi un sfert în Herăstrău, potrivit datelor colectate de DTZ Echinox. Din lotul de locuinţe de lux construite între 2014-2015, doar 30% mai erau disponibile la vânzare la sfârşitul anului trecut. Ba mai mult, au fost vândute mai mult de 36% din totalul de apartamente care urmează a fi predate până în 2017.

„Cumpărătorii şi-au strâns banii în bănci timp de 6-7 ani, iar acum dezvoltatorii profită de această perioadă lungă de aşteptare. Oamenii sunt structuraţi să uite prin ce au trecut. Văd o viteză de creştere a preţurilor care mă face să mă întreb dacă e sustenabilă şi dacă nu vom avea de-a face cu o nouă bulă imobiliară“, adaugă Mihaela Pană.

Zona Primăverii înregistrează cel mai ridicat preţ mediu de vânzare pe metru pătrat construit – 3.500 euro + TVA, în timp ce în zonele Aviaţiei, Herăstrău şi Floreasca, preţul mediu de vânzare pe metru pătrat construit variază între 1.800 – 1.950 euro + TVA. Majoritatea cumpărătorilor caută apartamente cu două sau trei camere, cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 120 mp şi preţuri care variază între 150.000 euro şi 300.000 euro, potrivit studiului DTZ Echinox.

CITIŢI ŞI Ce locuinţă de lux poţi avea cu un milion de dolari în Bucureşti faţă de marile oraşe ale lumii

La finalul lui 2015 cele mai multe apartamente premium disponibile pentru vânzare erau localizate în proiecte care urmează să fie finalizate în 2016 (86% din numărul total de apartamente programate pentru finalizare anul acesta sunt disponibile pentru vânzare). Disponibilitatea unităţilor rezidenţiale programate pentru finalizare în 2017 este mai redusă, doar 48% fiind disponibile pentru vânzare la sfârşitul lui 2015.

Mihaela Pană spune că achiziţiile se fac aproape exlusiv din sursele proprii ale cumpărătorilor şi că jumătate din apartamentele tranzacţionate au ca scop investiţia, iar cealaltă jumătate locuirea.

Cererea de închirieri se concentrează, în principal, pe zonele Aviaţiei şi Herăstrău, cele mai apropiate de polul de birouri din nordul Bucureştiului, unde lucrează managerii cu venituri suficient de mari încât să-şi permită chirii de până la 2.500 de euro/lună. Investitorii sunt dispuşi să aloce între 100.000 euro şi 300.000 de euro pentru achiziţia unui apartament în vederea închirierii şi pot obţine de pe urma acestuia un randament de 6-7%, net superior dobânzilor la depozitele bancare.

Aglomerarea din actualul pol de lux al Bucureştiului şi lipsa terenurilor disponibile pentru noi proiecte, îi determină pe consultanţi să se aştepte ca produsele investiţionale să se mute în zona Barbu Văcărescu – Floreasca, unde există cea mai mare concentraţiei de corporatişti.

Până atunci, însă, construcţia de locuinţe de lux se limitează la o arie restrânsă din Bucureşti şi la un număr de maxim 20 de antreprenori români care le dezvoltă. În privinţa cumpărătorilor, aceştia nu depăşesc cu mult 500 de persoane.

Brokerii imobiliari înscriu proprietăţile rezidenţiale de lux ale Capitalei în zona Victoriei, Kiseleff, Domenii, Arcul de Triumf, Aviatorilor, Dorobanţi – Capitale, Floreasca, Herăstrău şi Aviaţiei.

CITIŢI ŞI Recensământul bogaţilor: Câţi români au devenit milionari în ultimul an