PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Piata IMM-urilor

Cel mai mare angajator din economie, pus pe butuci

Autor: Mirona Hriţcu | joi, 10 octombrie 2013 | 4 Comentarii

Salariații din firmele mici sunt mai mulțumiți decât colegii lor din corporații, au un nivel educațional înalt și sunt mai fideli angajatorului. Din păcate, cu beţe în roate puse de stat, sectorul IMM, cel mai mare generator de locuri de muncă la nivel național, poate deveni o sursă importantă de șomeri

Între anii 2002 și 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de muncă nou-apărute în Europa au fost generate de companiile mici și mijlocii. Problema este că, spre deosebire de corporații, care pun la dispoziție joburi relativ sigure, 50% din IMM-uri „se sting“ în primii cinci ani de la înființare, ceea ce presupune că, deși dau naștere la un număr mare de locuri de muncă, acestea sunt și o sursă importantă de șomeri.

Potrivit raportului „Locurile de muncă din IMM-uri“, publicat recent de o companie de consultanță olandeză, desființarea accelerată a posturilor disponibile în sectorul IMM se poate dovedi cel mai dur flagel care a lovit piața muncii în ultimele decenii. Cantitativ, angajații micilor companii reprezintă o pondere imensă, de peste două treimi, în totalul forței de muncă europene. Calitativ, în general, IMM-urile se bucură de o forță de muncă educată, calificată și cu un înalt grad de productivitate.

Ce înseamnă „un loc de muncă bun“

Potrivit diverselor studii, „calitatea“ unui loc de muncă poate fi cuantificată în funcție de criterii precum tipul contractului, numărul de ore lucrate, posibilitățile de dezvoltare a carierei, flexibilitatea programului, încărcătura per angajat, condițiile de la locul de muncă și, nu în ultimul rând, meseria în sine.
Între ele, sunt aspecte la care angajatorii din categoria IMM-urilor nu excelează. De pildă, managementul resurselor umane este, practic, inexistent în companiile mici, acestea având, în general, un proces de recrutare informal, în care avantajate sunt rudele și cunoștințele patronului, mai degrabă decât adevărații specialiști disponibili în piață. Și totuși, deși pare neprofesionistă, această abordare aduce beneficii majore la nivelul pieței muncii, IMM-urile fiind adesea responsabile de reintegrarea unor grupuri sociale defavorizate, precum persoanele în vârstă sau șomerii de lungă durată. Chiar și în aceste condiții, „Raportul global al companiilor“, realizat de Banca Mondială, arată că, procentual, numărul angajaților cu studii medii și superioare din firmele mici este sensibil mai mare decât cel din marile companii.

Nu la fel de bine stau IMM-urile când vine vorba de salarizare. Pentru că, în marea majoritate a cazurilor, sistemele de remunerare practicate de firmele mici sunt simple și nu urmăresc un șir clar de procese, cum se întâmplă în multinaționale. Prin urmare, potrivit datelor Comisiei Europene, angajații din întreprinderile mici și mijlocii sunt mai prost plătiți decât cei din corporații. Astfel, în cazul României, veniturile lunare ale salariaților din IMM-uri reprezintă doar 70% din câștigurile celor din corporații. Un raport mai nefavorabil nu este de găsit decât în două state de pe continent - cumva previzibil, este vorba de Bulgaria și Grecia. În schimb, chiar dacă în nicio țară salariile din firmele mici nu le depășesc pe cele din marile companii, există state chiar în regiunea noastră (Republica Cehă, Slovacia sau Slovenia) în care raportul este mai echilibrat, tinzând spre 100%.

Pe de altă  parte, în opinia analiștilor Băncii Mondiale, nivelul mai redus al salariilor din IMM-uri are și un aspect pozitiv, întrucât denotă un nivel mai ridicat al satisfacției salariaților la locul de muncă (în ideea că, dacă nu ar compensa prin acest aspect, toți angajații ar prefera să lucreze în corporații internaționale). Probabil că satisfacția se datorează parțial și programului de lucru - circa o cincime din angajații firmelor mici lucrează de acasă sau cu jumătate de normă, spre deosebire de 14% din totalul forței de muncă din corporații.

Iar firmele mici mai punctează la un aspect extrem de important în ochii angajaților: tipul contractului. În timp ce șapte din zece corporații prezente în România apelează la contracte pe perioadă determinată, sub 40% din întreprinderile mici și mijlocii au adoptat această practică, majoritatea optând în continuare pentru recrutarea „clasică“, pe termen nelimitat.

În schimb, angajații din marile companii se bucură de un nivel ridicat al instruirii la locul de muncă. Atât datele pentru România, cât și cele sintetizate la nivel global, arată că IMM-urile nu oferă traininguri decât într-o proporție neglijabilă, spre deosebire de marile companii, care alocă acestor activități bugete generoase.

Totul bine, dacă n-ar fi pe ducă

Ediția din acest an a „Raportului Fundației Post-Privatizare privind sectorul IMM“ atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: între 2008 și 2011 au fost desființate 13% din locurile de muncă din firmele mici și mijlocii, ceea ce presupune că, întrucât fenomenul nu a fost combătut eficient, ponderea poate să se apropie de 20%. Procentaj care, ținând cont că vorbim de sectorul cu cea mai numeroasă forță de muncă din economie, se poate dovedi catastrofal pe termen mediu, în condițiile în care statul nu pare să acorde prioritate necesităților acestei comunități. De pildă, până acum, autoritățile au implementat, cel puțin în teorie, peste zece măsuri de impulsionare a angajărilor din IMM-uri.  Un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) la jumătatea acestui an arată însă că, în relația cu statul, până acum, antreprenorii mai mult au dat decât au luat, iar în opinia lor este nevoie de măsuri guvernamentale mult mai eficiente decât cele aflate în vigoare.

De pildă, toți respondenții barometrului CNIPMMR au declarat că nu au beneficiat de nicio sumă de la bugetul asigurărilor pentru șomaj în ultimii cinci ani, iar doar 23% au beneficiat de facilități pentru crearea de noi locuri de muncă. În schimb, așa cum este evident în graficul de mai jos, pentru ca sectorul IMM să continue să fie motorul economiei, antreprenorii au nevoie de un ajutor consistent din partea statului.

CIFRE CHEIE

99,7 % dintre companiile din România intră în categoria întreprinderilor mici și mijlocii. Exact aceeași pondere este înregistrată și la nivelul Uniunii Europene, care raportează un total de 20,7 milioane de IMM-uri

85 % din totalul companiilor din România au sub zece angajați (cu alte cuvinte, sunt microîntreprinderi)

67,5 % din angajații români (și europeni, ponderea fiind identică) lucrează într-un IMM

5,8 angajați lucrează, în medie, în fiecare IMM din România. La nivel european, ponderea este mai modestă, de 4,2 salariați

48 % din firmele mici din România oferă angajaților program flexibil, spre deosebire de 42% din companiile mijlocii și mari

20 % din IMM-urile din România acuză lipsa de pregătire a angajaților ca un obstacol major în calea dezvoltării companiei, acest impediment clasându-se pe poziția a treia în topul problemelor întâmpinate de micii întreprinzători (primele locuri sunt ocupate de nivelul și numărul taxelor, raportat de 28% din respondenții unui studiu al Băncii Mondiale, și de accesul greoi la finanțare - 23%).  În restul statelor din regiune, problema angajaților nepotriviți este ca și inexistentă.


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.