SE INTAMPLA ACUM!

Piata IMM-urilor

Cel mai mare angajator din economie, pus pe butuci

Autor: Mirona Hriţcu | joi, 10 octombrie 2013 | 4 Comentarii

Salariaţii din firmele mici sunt mai mulţumiţi decât colegii lor din corporaţii, au un nivel educaţional înalt şi sunt mai fideli angajatorului. Din păcate, cu beţe în roate puse de stat, sectorul IMM, cel mai mare generator de locuri de muncă la nivel naţional, poate deveni o sursă importantă de şomeri

Între anii 2002 şi 2010, considerat anul de apogeu al crizei economice, 85% din totalul locurilor de muncă nou-apărute în Europa au fost generate de companiile mici şi mijlocii. Problema este că, spre deosebire de corporaţii, care pun la dispoziţie joburi relativ sigure, 50% din IMM-uri „se sting“ în primii cinci ani de la înfiinţare, ceea ce presupune că, deşi dau naştere la un număr mare de locuri de muncă, acestea sunt şi o sursă importantă de şomeri.

Potrivit raportului „Locurile de muncă din IMM-uri“, publicat recent de o companie de consultanţă olandeză, desfiinţarea accelerată a posturilor disponibile în sectorul IMM se poate dovedi cel mai dur flagel care a lovit piaţa muncii în ultimele decenii. Cantitativ, angajaţii micilor companii reprezintă o pondere imensă, de peste două treimi, în totalul forţei de muncă europene. Calitativ, în general, IMM-urile se bucură de o forţă de muncă educată, calificată şi cu un înalt grad de productivitate.

Ce înseamnă „un loc de muncă bun“

Potrivit diverselor studii, „calitatea“ unui loc de muncă poate fi cuantificată în funcţie de criterii precum tipul contractului, numărul de ore lucrate, posibilităţile de dezvoltare a carierei, flexibilitatea programului, încărcătura per angajat, condiţiile de la locul de muncă şi, nu în ultimul rând, meseria în sine.
Între ele, sunt aspecte la care angajatorii din categoria IMM-urilor nu excelează. De pildă, managementul resurselor umane este, practic, inexistent în companiile mici, acestea având, în general, un proces de recrutare informal, în care avantajate sunt rudele şi cunoştinţele patronului, mai degrabă decât adevăraţii specialişti disponibili în piaţă. Și totuşi, deşi pare neprofesionistă, această abordare aduce beneficii majore la nivelul pieţei muncii, IMM-urile fiind adesea responsabile de reintegrarea unor grupuri sociale defavorizate, precum persoanele în vârstă sau şomerii de lungă durată. Chiar şi în aceste condiţii, „Raportul global al companiilor“, realizat de Banca Mondială, arată că, procentual, numărul angajaţilor cu studii medii şi superioare din firmele mici este sensibil mai mare decât cel din marile companii.

Nu la fel de bine stau IMM-urile când vine vorba de salarizare. Pentru că, în marea majoritate a cazurilor, sistemele de remunerare practicate de firmele mici sunt simple şi nu urmăresc un şir clar de procese, cum se întâmplă în multinaţionale. Prin urmare, potrivit datelor Comisiei Europene, angajaţii din întreprinderile mici şi mijlocii sunt mai prost plătiţi decât cei din corporaţii. Astfel, în cazul României, veniturile lunare ale salariaţilor din IMM-uri reprezintă doar 70% din câştigurile celor din corporaţii. Un raport mai nefavorabil nu este de găsit decât în două state de pe continent - cumva previzibil, este vorba de Bulgaria şi Grecia. În schimb, chiar dacă în nicio ţară salariile din firmele mici nu le depăşesc pe cele din marile companii, există state chiar în regiunea noastră (Republica Cehă, Slovacia sau Slovenia) în care raportul este mai echilibrat, tinzând spre 100%.

Pe de altă  parte, în opinia analiştilor Băncii Mondiale, nivelul mai redus al salariilor din IMM-uri are şi un aspect pozitiv, întrucât denotă un nivel mai ridicat al satisfacţiei salariaţilor la locul de muncă (în ideea că, dacă nu ar compensa prin acest aspect, toţi angajaţii ar prefera să lucreze în corporaţii internaţionale). Probabil că satisfacţia se datorează parţial şi programului de lucru - circa o cincime din angajaţii firmelor mici lucrează de acasă sau cu jumătate de normă, spre deosebire de 14% din totalul forţei de muncă din corporaţii.

Iar firmele mici mai punctează la un aspect extrem de important în ochii angajaţilor: tipul contractului. În timp ce şapte din zece corporaţii prezente în România apelează la contracte pe perioadă determinată, sub 40% din întreprinderile mici şi mijlocii au adoptat această practică, majoritatea optând în continuare pentru recrutarea „clasică“, pe termen nelimitat.

În schimb, angajaţii din marile companii se bucură de un nivel ridicat al instruirii la locul de muncă. Atât datele pentru România, cât şi cele sintetizate la nivel global, arată că IMM-urile nu oferă traininguri decât într-o proporţie neglijabilă, spre deosebire de marile companii, care alocă acestor activităţi bugete generoase.

Totul bine, dacă n-ar fi pe ducă

Ediţia din acest an a „Raportului Fundaţiei Post-Privatizare privind sectorul IMM“ atrage atenţia asupra unei tendinţe îngrijorătoare: între 2008 şi 2011 au fost desfiinţate 13% din locurile de muncă din firmele mici şi mijlocii, ceea ce presupune că, întrucât fenomenul nu a fost combătut eficient, ponderea poate să se apropie de 20%. Procentaj care, ţinând cont că vorbim de sectorul cu cea mai numeroasă forţă de muncă din economie, se poate dovedi catastrofal pe termen mediu, în condiţiile în care statul nu pare să acorde prioritate necesităţilor acestei comunităţi. De pildă, până acum, autorităţile au implementat, cel puţin în teorie, peste zece măsuri de impulsionare a angajărilor din IMM-uri.  Un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) la jumătatea acestui an arată însă că, în relaţia cu statul, până acum, antreprenorii mai mult au dat decât au luat, iar în opinia lor este nevoie de măsuri guvernamentale mult mai eficiente decât cele aflate în vigoare.

De pildă, toţi respondenţii barometrului CNIPMMR au declarat că nu au beneficiat de nicio sumă de la bugetul asigurărilor pentru şomaj în ultimii cinci ani, iar doar 23% au beneficiat de facilităţi pentru crearea de noi locuri de muncă. În schimb, aşa cum este evident în graficul de mai jos, pentru ca sectorul IMM să continue să fie motorul economiei, antreprenorii au nevoie de un ajutor consistent din partea statului.

CIFRE CHEIE

99,7 % dintre companiile din România intră în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii. Exact aceeaşi pondere este înregistrată şi la nivelul Uniunii Europene, care raportează un total de 20,7 milioane de IMM-uri

85 % din totalul companiilor din România au sub zece angajaţi (cu alte cuvinte, sunt microîntreprinderi)

67,5 % din angajaţii români (şi europeni, ponderea fiind identică) lucrează într-un IMM

5,8 angajaţi lucrează, în medie, în fiecare IMM din România. La nivel european, ponderea este mai modestă, de 4,2 salariaţi

48 % din firmele mici din România oferă angajaţilor program flexibil, spre deosebire de 42% din companiile mijlocii şi mari

20 % din IMM-urile din România acuză lipsa de pregătire a angajaţilor ca un obstacol major în calea dezvoltării companiei, acest impediment clasându-se pe poziţia a treia în topul problemelor întâmpinate de micii întreprinzători (primele locuri sunt ocupate de nivelul şi numărul taxelor, raportat de 28% din respondenţii unui studiu al Băncii Mondiale, şi de accesul greoi la finanţare - 23%).  În restul statelor din regiune, problema angajaţilor nepotriviţi este ca şi inexistentă.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.