Potrivit CE, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri. 

România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%. 

Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării şi al gestionarii deşeurilor, precum şi prin reducerea impactului general şi creşterea eficienţei folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naţionale de gestionare a deşeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deşeuri. 

Statele membre trebuie să îşi reevalueze planurile de gestionare a deşeurilor cel puţin o data la şase ani şi, dacă este cazul, să le revizuiască. 

Pe data de 10 aprilie, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, declara că România are de rezolvat, la momentul actual, 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, marea majoritate pe deşeuri. "De puţine zile de când am preluat mandatul (la Ministerului Mediului, n.r.) am constatat că atunci când am preluat vechiul mandat, în 2014, aveam 29 de măsuri de infringement pentru România. Am predat, în schimb, mandatul în decembrie 2015 cu 19 proceduri de infringement rezolvate. La ora actuală mai avem 10, marea majoritate sunt pe deşeuri, iar rolul meu atât ca ministru, cât şi ca angajat al Ministerului Mediului şi al Guvernului este să reuşim pe cât posibil ca, în 2020, să ne apropiem de un procent cât se poate de mare, astfel încât să reciclăm cât mai mult. Trebuie să ajungem în 2050 să producem deşeu zero. Am cerut Administraţiei Fondului pentru Mediu tot ce înseamnă program pe deşeuri, începând de la conştientizarea populaţiei până la metode de cum ar trebui să colectăm selectiv, programe pe care să poată să le acceseze şi primăriile ca astfel să putem să-i ajutăm ca să ducem cât mai puţin gunoi la groapă", a afirmat la acea dată Gavrilescu. 

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.

AGERPRES