În urma unei analize realizate de companie, s-a putut observa că, dacă în urmă cu 5 ani, clientul final opta pentru o centrală termică în funcție de prețul acesteia în proporție de aproape 40% iar eficiența, randamentul și consumul erau următoarele criterii de alegere, însumând aproximativ 25%, astăzi criteriile principale de achiziție s-au schimbat. Eficiența, serviciile post-vânzare și tehnologia au ajuns în top. Marca rămâne o constantă atunci când se cumpără o centrală termică, fiind în continuare un element luat în calcul în decizia finală.  

Dacă în ţările din Europa de Vest o centrală se schimbă o dată la opt ani, în ţara noastră acestea sunt ţinute chiar şi 20 de ani, dacă nu se strică. Atunci când o reparaţie este mai costisitoare se ia în calcul schimbarea centralei, spun oficialii Ariston Thermo România. O centrală veche nu oferă însă aceeaşi eficienţă şi tehnologie precum una nouă. 

 

214.313 familii au ales în ultimii 5 ani să se deconecteze de la CET-uri

Diferențele cu privire la principalele criterii de achiziție au fost determinate și de evoluția pieței locale de centrale termice în ultimii 5 ani. Astfel, dacă la începutul anului 2012 mai erau branșate  circa 1,5 milioane de apartamente, la finele anului 2016 peste. 1,2 milioane de locuințe din România mai erau racordate la sistemul centralizat de încălzire.

“Conform datelor publicate de ANRSC, din 2012 și până în prezent, aproximativ un sfert de milion de abonați au renunțat la încălzirea centralizată în favoarea instalării unui sistem propriu. Astfel, în 5 ani, 214.313 familii au ales, în toată țara, debranșarea și folosirea unui sistem alternativ de încălzire”, a explicat Cătălin Drăguleanu.

De asemenea, în această perioadă, în mai multe județe CET-urile au fost complet desființate din lipsă de abonați. În acest moment, în Alba, Bistriţa Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Satu Mare, Sălaj nu mai există deloc sistem centralizat de încălzire, vechii abonați optând pentru un sistem propriu.

 

Debranșările din ultimii ani au fost determinate de nevoia tot mai mare a românilor de independență și confort, dar și de dorința acestora de a reduce costurile lunare de încălzire și producere a apei calde menajere. În timp ce prețul mediu de producție al gigacaloriei, la nivel național, este de 355 de lei, iar cel de facturare către populație este de 221 de lei, utilizatorii de centrale termice în condensare plătesc aproximativ 163 de lei/Gcal. Astfel, costurile facturilor de încălzire ale acestora din urmă, sunt reduse, în medie, cu aproximativ 27%. Având în vedere că în unele județe, prețul gigacaloriei este mult mai mare comparative cu media națională, economia adusă de o centrală termică pe gaz poate depăși 60%.

Conform calculelor Ariston, o familie care locuiește într-un apartament cu două camere, cu o suprafață de 60 mp și folosește o centrală termică în condensare, poate plăti, pentru încălzire și apă caldă, facturi cu până la 48% mai mici decât o familie care locuiește într-un spațiu similar, dar racordat la CET. Iar dacă vorbim despre o locuință cu un sistem de încălzire bazat pe energie electrică, atunci cheltuielile pot fi mai mari cu până la 300%.

Investiţia iniţială într-o instalaţie completă este de circa 8.200 de lei pentru un apartament de 80 mp. Este vorba debranşare, instalaţie gaze, centrala termică. Amortizarea întregii investiţii se realizează în 3-6 ani în funcţie de costul Gigacoloriei din zonă. Preţul mediu al unei centrale este de 3.200 lei. În lunile septembrie şi octombrie se înregistrează cele mai mari vânzări.