Pe piaţa rezidenţială vest-europeană se manifestă noi tendinţe de realizare a locuinţelor. Flatpack-ul, casa livrată la pachet, câştigă din ce în ce mai mult teren atât prin originalitate, cât şi prin raportul calitate-preţ.
Occidentul începe să fie cucerit treptat de noi tendinţe arhitecturale. Cererea mare de locuinţe şi costurile ridicate de pe piaţă au făcut posibilă apariţia, în urmă cu câţiva ani, a aşa numitelor flatpack (locuinţe livrate la pachet). Compania suedeză IKEA, cunoscută pentru mobila sa uşor de asamblat şi livrată la pachet, a transpus această tehnică şi în construcţia de locuinţe, în parteneriat cu grupul scandinav de construcţii şi dezvoltare imobiliară Skanka. În prezent, boklok-ul (cunoscut şi drept casa IKEA) este vândut în Suedia, Norvegia, Finlanda sau Danemarca, iar de anul trecut, şi în Marea Britanie. Preţul unei astfel de locuinţe este relativ mic, de circa 100.000 de euro, cu condiţia ca terenul să existe deja în proprietatea beneficiarului, iar racordurile la reţelele de utilităţi să fie în proximitatea amplasamentului.
În Suedia, un apartament boklok cu două camere costă sub 25.000 de euro, iar Anders Larsson, şeful Boklok Suedia, spune că intenţia fabricanţilor este de a oferi asemenea case oricui, chiar şi persoanelor singure, cu un venit relativ redus. În România, IKEA este prezentă de circa şase luni cu un magazin, şi cel puţin momentan nu există intenţia de a aduce astfel de case la pachet, întrucât compania se concentrează pe dezvoltarea activităţii de retail, pentru care sunt prevăzute investiţii masive, declară pentru Capital, Mihaela Mureşan, director de marketing al IKEA România. Acest lucru nu înseamnă însă că pe piaţa locală nu există cerere. Florin Gruia (31 de ani), dealer de produse IT, şi-a construit la Timişul de Sus o casă din prefabricate, având drept model boklok-ul IKEA. „Am vrut să investesc cât mai puţin într-o locuinţă în care oricum nu stau decât uneori, în weekend sau în vacanţe. Am construit casa într-o lună şi jumătate şi nu am pretenţii. Din păcate, nu este o casă IKEA“, spune el. Arhitectura unei case IKEA este relativ simplă, iar asamblarea necesită doar câteva zile sau săptămâni, în funcţie de complexitatea imobilului, iar materialele nu sunt cele clasice, ci prefabricate.
Şcoala de artă Bauhaus a apărut în Germania la începutul secolului trecut. Prin anii ‘30, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului, arhitectul Walter Gropius, a emigrat în SUA, unde a lansat o adevărată modă. În Europa, stilul este preluat acum, cu o serie de îmbunătăţiri, de compania Huf.
Huf Haus, deşi de provenienţă germană, a prins foarte bine în ţara lider al pieţei imobiliare, Marea Britanie. În cazul acestor case, preţurile nu mai sunt la îndemâna oricui, depăşind 300.000 de euro, dar valoarea ulterioară la revânzare poate fi de câteva ori mai mare. O asemănare cu boklok-ul suedezilor există, aceste imobile fiind realizate pe bucăţi în fabrică şi aduse cu autovehicule de mare tonaj la locul unde se asamblează. Montajul durează câteva zile, interioarele putând fi modificate în funcţie de opţiunile clientului, precum un joc de lego. În Germania există deja un „sat Huf“, denumit Hufdorf, iar locuinţe de acest tip mai există în alte 11 locaţii. Câteva zeci de unităţi au fost vândute şi în Franţa, Elveţia, Austria sau Marea Britanie. În Statele Unite, această tendinţă arhitecturală este în plină expansiune, unul dintre constructorii de profil fiind MKD, promotor al aşa-numitelor „glidehouse“, care seamănă destul de bine cu modelele Huf şi prezintă cam aceleaşi caracteristici tehnice şi de izolare. Preţul? Aproximativ 900 de euro/mp.
Rebecca Woelke, directorul de comunicare al MKD, a declarat pentru Capital că intenţia companiei este de a-şi extinde operaţiunile în Europa în etapa ulterioară consolidării poziţiei pe piaţa americană, respectiv în termen de cinci-zece ani.
În România există câţiva constructori ale căror oferte cuprind case realizate prin metode neconvenţionale, pe structuri de lemn sau metalice şi pereţi din materiale prefabricate. Unaul dintre ei este Power Housing Corporation din Bucureşti. Anul acesta, compania a construit 15 locuinţe de acest gen, al căror preţ este de circa 1.500 de lei/mp, adică sub 500 de euro/mp. „Românii sunt încă reticenţi, dar comenzile au crescut în fiecare an şi credem că, în timp, genul acesta de construcţie se va impune şi pe piaţa internă“, spune Gheorghe Ilie, directorul general al firmei.
Locuinţe pentru toate buzunarele
BOKLOK
Casele pot fi construite sub formă de imobile cu unul sau două etaje, având patru-cinci apartamente. Anul trecut, a fost realizată şi prima vilă boklok, cu o suprafaţă de circa 100 mp. Costurile sunt destul de reduse, un apartament cu două camere putând costa sub 30.000 de euro.
HUF HAUS
Casele construite de familia de arhitecţi germani Huf nu pot fi încadrate în categoria locuinţelor ieftine. Preţurile depăşesc 300.000 de euro, dar cumpărătorii pot opta nu doar pentru unul dintre cele 11 modele de bază, ci şi pentru o configuraţie specială. În oferta Huf există şi o casă solară.
MKD
Compania americană realizează locuinţe oarecum asemănătoare cu cele oferite de Huf. Preţurile sunt însă mult mai mici, sub 800 de euro/mp. MKD are şase modele de bază, dar clientul poate realiza un model diferit, al cărui preţ este de aproximativ 1.000 euro/mp.
