Pe fondul regretului că legumele şi fructele consumate în ţara noastră  sunt în mare provenite din import, în ciuda potenţialului agricol ridicat, aşa cum a declarat în cadrul conderinţei Stelian Fuia, preşedintele comisiei de agricultură din Camera Deputaţior, lansarea Filierei Calităţii pentru cartofi este o apropiere de producătorul român prin stabilirea unor relaţii de colaborare cu furnizorii autohtoni.

În prezent, produsele comercializate sub semnul Filierii Calităţii deţin o cotă de vânzare de 40% pentru carnea de porc, de 25% pentru morcovi şi de 15% pentru păstrăvi. Pentru cartofi, oficialii Carrefour estimează că 20% din vânzările totale vor proveni de la societatea Agrico-M, sub sigla Filiera Calităţii.

Filiera Calităţii are o vechime de 20 de ani, iar în lume există 650 de astfel de filiere la ora actuală, care colaborează cu cca. 25.000 de producători, aceasta fiind, potrivit Directorului General Carrefour România, o modalitate aservită interesului şi misiunii grupului Carrefour de a se dezvolta în concomitenţă cu ţările sau regiunile în care este prezent.
Agrico-M va desface peste 2.000 de tone de cartofi prin magazinele Carrefour

“În 2005 desfăceam prin magazinele Carrefour 534 de tone de cartofi, în 2010 am ajuns la aproape 2.000 de tone, iar în 2011 vom depăşi 2.000 de tone”, a declarat Mihail Mucsi, asociat unic al Agrico-M în cadrul conferinţei de astăzi. “45% din cifra de afaceri a companiei provine din colaborarea cu Carrefour”, a mai adăugat acesta.

Cartofii sub marca programului Filiera Calităţii se vor găsi în magazinele Carrefour sub 3 forme: pentru prăjit, pentru piure şi pentru salate, iar preţul va fi unul corect, adică “cel mai mic preţ pentru un nivel dat de calitate”, aşa cum a declarat Vlad Ardeleanu, Directorul Comercial Carrefour România.

În ceea ce priveşte investiţia realizată de Agrico-M,  inginerul Mihail Mucsi a declarat că o astfel de cultură cere investiţii mari, mai ales că producătorii români nu se bucură de aceleaşi subvenţii de care se bucură ceilalţi producători din interiorul Uniunii Europene. Mihail Mucsi a mai adăugat că seminţele nu se găsesc decât în import, iar linia de ambalare a costat 160.000 de euro.