Cu toate acestea, există o componentă ce se majorează mai rapid decât M3, depozitele overnight, unde sunt incluse conturile curente și depozitele la vedere. Acestea formează, alături de banii cash, masa monetară în sens restrâns (M1), ce avansează într-un ritm mai alert în comparație cu masa monetară în sens larg – M3. Iar când aduc în discuție conturile curente o influență semnificativă e posibil să o aibă cardurile, fiindcă ele-s atașate acestora. Ocazie cu care merită reamintit că numerarul s-a mărit semnificativ după ce oamenii au epuizat descoperitul aferent cardului de salarii și s-au adresat economiei subterane. Dar, se pare că nu toată lumea e complet înghesuită de supraîndatorare, suprataxare și tarifele la utilități, cele care-i constrâng pe români să apeleze la discounturile mari din economia necontabilizată. O parte a populației mai are capacitatea de a se împrumuta, deși, nici ea nu prea stă pe roze din moment ce o face. De aceea, mărirea M1 poate avea legătură cu facilitățile acordate la carduri, atașate conturilor curente.

Cu alte cuvinte, și cei care încă nu sunt în stare critică tind să se dezechilibreze din cauza felului în care funcționează sistemul, și, după toate probabilitățile, iau bani din economia la vedere pentru a-și finanța consumul din economia subterană, pentru că acolo se acordă discounturi mai mari decât la hipermarket. De altfel, din acest motiv și-au și redus marile magazine cantitatea de capital utilizat. De aceea au și repatriat băncile cu acționariat străin bani în țările lor de origine. Dar nu străinii sunt cei care au înrăutățit mediul de afaceri și au contribuit la micșorarea consumului, ci politicienii români. Astfel că, în 2015, an declarat de relaxare fiscală, cheltuielile cu taxele au crescut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică! Ca să luăm un exemplu ușor de observat. Ouăle pot fi achiziționate și cu 0,4-0,5 lei, dar și cu 1 -1,2 lei. Ce reprezintă diferența? Spăgi politice și marketing. Iar acest mod defectuos de a funcționa e trădat de evoluția M1. Economia subterană și supraîndatorarea și-au pus amprenta acolo. Sistemul nostru tinde să-l păstreze pe cel care practică prețuri mari, pentru că funcționează cu taxe mari. Chiar dacă asta duce, în final, la blocaj, așa cum s-a văzut pe piața imobiliară.

Populația se supraîndatorează în primă instanță, după care consumul acesteia virează în sfera neînregistrată, fiindcă politicul induce așteptări greșite. În prima fază, în care oamenii politici promit, românii cumpără pe datorie, după care, dezamăgiți că sunt, din nou, înșelați, își manifestă neîncrederea migrând către economia informală. 

 

Mai multe articole scrise de Ionuţ Bălan puteţi citi pe pe bloguluibalan.ro