Plecarea lui Ponta de la Palatul Victoria nu a provocat şocuri majore la bursă ori în ce priveşte cursul valutar. Care este explicaţia?

"Economia s-a decuplat de la ce se întâmplă pe plan politic şi a început să meargă indiferent de cine conduce ţara sau de crizele politice", a spus economistul Dan Armeanu.

La rândul său, consultantul fiscal Dragoş Pătroi a arătat că "unii politicieni vin, alţii pleacă, important este să avem standard, proceduri care funcţionează".

Ce se va întâmpla cu introducerea noului Cod Fiscal, care sunt riscurile?

"Există riscuri din punctul de vedere al derapajului bugetar, dar Codul Fiscal poate fi implementat. Suntem pe creştere economică, încasările la buget cresc, a avut loc o oarecare reform în aparatul de colectare. De la ANAF avem un supliment de venituri, taxele mai mici duc economia în sus", a explicat Pătroi. El a spus că rămâne de văzut dacă vor mai fi implementate şi celelalte măsuri pe care le avea în vedere fostul guvern, printre acestea numărându-se legea salarizării unice.

Taxele apasă pe umerii întreprinzătorului

Consultantul fiscal Dragoş Pătroi a subliniat că o ultimă ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta modifică 10% din Codul Fiscal, circa 10% din articolele reglementării. "Sunt scăderi de taxe, reducerea impozitului pe dividende e binevenită, dar scăderile nu se aplică pentru toată lumea. La impozitele locale se pot înregistra şi creşteri de 5-6 ori, PFA-urile vor suporta de asemenea o sarcină suplimentară.

Cristian Pârvan , secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a acuzat faptul că legislaţia fiscal apasă prea tare pe umerii celor cu spirit întreprinzător. "E cu atât mai condamnabil cu cât românii care au rămas în ţară îşi iau sacul în spinare dorin să câştige un ban în plus şi vine Codul Fiscal de inspiraţie ANAF şi pune Patul lui Procust astfel încât oricât munceşti în plus rămâi la acelaşi nivel. Aceasta e o aberaţie în secolul 21. Dacă avem minte trebuie să stimulăm creativitatea poporului roman, lasă-l pe om să câştige, nu-l impozita de 17 ori", a spus Pârvan.

El a dat exemplul sectorului IT, care produce valoare fiind sprijinit de facilităţile fiscale şi a amintit că în Estonia activitatea de lucru cu contribuabilii a fost informatizată total. "La noi nu, trebuie să rămâi cu hârtia în mână. Sau descarci un formular de pe online, te duci cu el la administraţia financiară şi ţi se spune că nu e valabil, îţi dăm noi formularul bun", a menţionat reprezentantul AOAR.

Pârvan a mai evidenţiat o situaţie neplăcută: "am o firmă cu patru puncte de lucru în patru oraşe diferite, fiecare solicită o lămurire de la administraţiile locale, iar când mergi la ANAF afli că aceste răspunsuri au caracter orientativ, deci nu concord una cu alta".

Cât ne costă corupţia

Una dintre nemulţumirile exprimate la demonstraţiile de stradă din aceste zile vizează corupţia. Cât ne costă aceasta?

"Din 17 miliarde de euro pe an cât reprezintă achiziţiile publice, 10% putem economisi prin eliminarea corupţiei, există rapoarte internaţionale în acest sens", a afirmat Cristian Pârvan.

Fenomenul a fost sintetizat de Dragoş Pătroi: "Două lucruri costă mult pe lumea asta: democraţia şi corupţia. La democraţie nu putem renunţa, măcar să renunţăm la corupţie".