FMI a mărit estimările de creştere economică de la 2,7% la 3,4% pe anul în curs şi de la 2,9% la 3,9% pe 2016. Vor deveni realitate aceste cifre?

Dragoş Doroş, director la compania de consultanţă KPMG România, spune că anunţul Fondului reprezintă "o veste bună", dar a precizat că deşi Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns "mai mult decât dublu, aproape triplu" faţă de anul 1989, acesta este încă mic, iar creşterile trebuie căzute în acest context. Pentru Germania, de exemplu, ţară cu o economie mult mai puternică, "1% înseamnă o creştere spectaculoasă", ceea ce nu poate fi valabil şi pentru România.

Ce motive de satisfacţie au românii dacă economia merge în sus?

"Trebuie ca lucrurile acestea să se vadă în buget, care să arate că se întâmplă în sfârşit investiţii majore, în irigaţii, CFR, infrastructură, pentru că astfel vor fi create locuri de muncă noi, care vor aduce bani în buzunarele oamenilor", a afirmat Doroş. El a citat un comentariu al Consiliului Fiscal, potrivit căruia riscăm să repetăm greşelile făcute la cheltuirea banilor în 2008, soldate ulterior cu scăderile drastice din anii de criză. "Creşterea anvelopei salariale este una din greşeli", a menţionat oficialul KPMG.

Mărim salariile. Dar investiţiile?

La rândul său, Alin Chitu, partener la casa de avocatură Ţucă Zbârcea & Asociaţii, consideră că "e bine să mărim salariile, dar nu pe baza reducerilor de la investiţii". Acesta a avertizat că o creştere nesustenabilă a salariilor poate provoca situaţii de genul "vine BNR şi măreşte inflaţia". Chitu a arătat că există bugetari care "stau acolo pe un loc călduţ" şi aşteaptă să le crească salariile de câte ori decide Guvernul, dar a semnalat că trebuie să scăpăm de un anumit tip de "ipocrizie": nu îi plătim suficient de pe cei din sistemul de management privat sau din instituţiile de supraveghere şi atunci ne mirăm că nu avem oameni de valoare acolo.

Dragoş Doroş a completat, invocând "date aproximative": în 1989 aveam 600-700.000 de funcţionari publici la o populaţie de 23 milioane de persoane, iar astăzi, când tehnologia avansată permite utilizarea de computere, sunt 1,2 milioane de oameni în aparatul public la o populaţie de 19 milioane de locuitori.

În ce măsură noul Cod Fiscal va contribui la punerea în practică a prognozelor FMI?

Alin Chitu crede că "Guvernul a făcut lucruri bune" în ce priveşte fiscalitatea, pe fondul unor transformări pozitive: sistemul bancar şi industria nu mai sunt controlate de stat, "au mai rămas producătorii de energie", dar nici aceşti "nu mai sunt opaci", unele companii din domeniu urmând să se privatizeze. În acelaşi timp, încep să apară investiţii pe termen lung în sectoare precum agricultura şi piaţa auto. "Dar pe aceşti oameni care ţin economia în spate, Guvernul nu i-a ajutat. Am avut taxa pe construcţii, pe irigaţii, în plus au fost comise unele stângăcii. Au vrut să impoziteze bacşişul, omul cu pizza, medicii, apoi au revenit", a spus reprezentantul casei de avocatură.

Consumul creşte. Dar producţia?

Cât de eficiente sunt măsurile de relaxare fiscală?

"Relaxarea vine pe consum, dar la acest capitol România stătea bine. Avem nevoie de creştere şi la investiţii", a afirmat Dragoş Doroş.

"E bine ce s-a făcut, dar era şi mai bine dacă erau aplicate scăderi de taxe şi la nivelul companiilor care generează locuri de muncă, nu numai la TVA. Mediul de afaceri aştepta reduceri de plăţi ale angajatorilor la contribuţiile sociale, unde România are printre cele mai mari cote din Europa. Ne salvează salariile mici, deci contribuţiile sunt mici ca sumă, dar ca procentaj ele se află foarte sus", a mai spus reprezentantul KPMG.

Acesta a adăugat că bunurile de larg consum sunt în mare parte importate, nu fabricate în ţară, astfel că prin aceste măsuri "creştem doar pe consum, nu şi pe producţie".

Guvernul a mai adoptat şi o amnistie fiscală, "iertând" de penalităţi companiile care îşi achită datoriile la anumite termene-limită. Asta îi pune în dezavantaj pe operatorii disciplinaţi, care fac plăţile la timp şi nu beneficiază, practic, de nicio facilitate.

"Toate guvernele iartă de datorii. De fapt, îşi fac un calcul: dacă îi scutim de penalităţi, înseamnă că din masa de neplată îmi vine atât, încasez atât în plus. Dar ca strategie de administrare fiscal, astfel de acte nu trebuie să fie date la întâmplare, pentru ca fiecare să poată să îşi facă un calcul. La noi nu există o regularitate", a spus Doroş.

Alin Chitu semnalează asupra timing-ului deciziei.

"Nu înţeleg de ce acum, când rapoartele de colectare sunt extraordinare. Foloseşti o amnistie când ai nevoie de bani pe termen lung. Nu cred că în felul acesta încurajăm contribuabilii să plătească la timp", a spus reprezentantul Ţucă Zbârcea & Asociaţii.