Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Piata de capital

BVB, de la privatizarea în masă la drumul către piață emergentă

Autor: | | 0 Comentarii

Bursa de Valori București a trecut prin multe etape de dezvoltare în ultimele două decenii, cu salturi de creștere și prăbușiri spectaculoase. Acum, piața românească de capital a devenit atractivă atât pentru emitenți, cât și pentru investitori.

Bursa de valori este imaginea economiei în orice ţară capitalistă. Dacă economia merge bine, bursa creşte, dacă nu, acţiunile listate se depreciază. În timp, evoluţia bursei a devenit semnal pentru economie, în sensul că o ia pe trend descendent cu un an înainte ca economia să o urmeze sau începe să crească în timp ce PIB-ul continuă scăderea.

România a fost lipsită de o bursă de valori în perioada comunismului, regim în care proprietatea era a tuturor, deci nu era cazul de vânzări sau achiziţii de acţiuni. Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb a fost închisă în 1948, odată cu instaurarea regimului comunist şi startul naţionalizării economiei şi a fost redeschisă ca Bursa de Valori Bucureşti în noiembrie 1995, în perioada de frământări şi căutări a economiei post-comuniste. 

La momentul închiderii din 1948, la bursă erau înscrise 93 de companii şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). În 1995, pe piaţa principală a BVB erau doar 12 companii listate, iar drumul de creştere şi devoltare s-a dovedit a fi mai anevoios decât se anticipa. Piaţa a trecut prin mai multe faze negative, mai ales la început, când privatizarea în masă a societăţilor de stat a fost urmată de scandaluri financiare majore, dar a reuşit să treacă peste toate şi chiar să se întărească. Ultima criză majoră a avut loc acum zece ani, criză care venea după ani de creştere consecutivă şi care a reaşezat toate cotaţiile. Revenirea a fost dificilă, dar s-a realizat că, după toate crizele, în prezent bursa fiind mai puternică decât era în urmă cu zece ani. 

Pieţe alterantive

Un an mai târziu după înfiinţarea BVB, în octombrie 1996, a luat naştere bursa electronică de valori mobiliare, mai exact Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation sau RASDAQ, creată cu ajutorul USAID (United States Agency for International Development). Piaţa era o creaţie pentru companii mici şi foarte mici şi a avut succes prin alăturarea cu „cuponiada“, adică privatizarea în masă, prin care toate societăţile erau obligate să se listeze indiferent dacă doreau sau nu ori dacă îndeplineau condiţiile de listare. 

 

Regulile erau oricum mai relaxate pe RASDAQ decât pe BVB, dar dintre miile de companii care au fost listate de-a valma, doar puţine erau interesate să depună bilanţuri financiare sau să anunţe ce se întâmplă în societate. Bursa a avut maximul de capitalizare în 2007, înainte de criză, când a ajuns la 8,2 miliarde euro. La acel moment, însă, era deja parte a BVB, după fuziunea realizată la sfârşitul lui 2005, finalul unui proces început în 2003. RASDAQ a continuat să funcţioneze ca piaţă alternativă până la înfiinţarea de către BVB a unor platforme mai bine puse la punct, către care au migrat companiile interesate să funcţioneze după regulile guvernanţei corporative. 

O altă bursă care a funcţionat până în acest an a fost Sibex, adică Sibiu Stock Exchange, înfiinţată în 1994 ca bursă de mărfuri. Din 1997, Sibex s-a concentrat pe dezvoltarea şi administrarea pieţelor de instrumente financiare derivate. Au fost lansate contractele futures, după care tranzacţiile pe contracte futures în 1999, contractele pentru diferenţă (CFD) în 2009, o piaţă spot (de acţiuni) în 2010 şi opţiunile binare în 2011. 

Anterior crizei din 2009, Sibex a reuşit să atragă câteva mii de investitori şi să devină un reper pentru cursul de schimb din viitorul imediat (cel mai citat instrument al bursei). Din păcate, lipsa de interes care a urmat crizei a lovit Sibex mai mult decât se estima, iar piaţa a pierdut masiv din valoare. Discuţiile referitoare la fuziunea cu BVB au început acum un deceniu, dar s-au finalizat abia anul acesta, fiind absorbită de BVB, cu un raport de valoare de 1 la 83, adică o acţiune Sibex a fost evaluată la 0,43 lei, în timp ce una a BVB era 35,7 lei. 

ATS la BVB

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.