Bursa o ia razna! Indienii își vând aurul ca să cumpere acțiuni

“Am cumpărat bijuterii când preţul aurului era 32000 de rupii (10 g) anul trecut. Acum bijutierii nu-mi dau mai mult de 27000 de rupii dacă vreau să le vând. Deci, de ce ar trebui să investesc în aur?”, se întreabă Kiran Laxman Salunkhe, un fermier indian. El obişnuia să cumpere bijuterii de aur în timpul festivalurilor religioase, dar scăderea preţului metalului preţios l-a determinat să întrerupă modalitatea tradiţională de investiţii a familiei. Anul acesta, Salunkhe şi-a depozitat economiile la bancă pentru prima dată şi a cumpărat teren agricol.

Principalul beneficiar al scăderii preţului aurului a fost, însă, bursa, care a atins noi recorduri, împinsă de speranţele că premierul Narendra Modi va îndeplini promisiunea unor “vremuri mai bune”, care l-a ajutat să câştige alegerile generale din mai.

“Atunci când o asemenea veste vine din India, ţara în care trăiesc o treime din cei mai săraci oameni de pe planetei, nu poţi să nu te gândeşti că bursa a deraiat rău de tot. Poporul indian, mare iubitor de aur şi bijuterii, începe să vândă ce are prin ladă şi să cumpere acţiuni la bursă sau să pună banii în bănci – oricum tot la bursă ajung, doar că deponentul nu câştigă mare brânză”, comentează profesorul de economie Bogdan Glăvan, apreciind ca fiind nepotrivită încrederea că bursa nu va scădea niciodată.

„Mulţi dintre cei care au cumpărat aur după prăbuşirea bursei, în 2008, au fost investitori pe termen scurt. Au venit să ia aur când bursa nu le-a mai oferit câştiguri, iar acum, când acţiunile cresc, îşi lichidează deţinerile de aur şi se întorc la acţiuni. În viitor, s-ar putea să se întroarcă...”, a declarat, pentru Reuters, Kapil Parekh, proprietarul unui magazin de bijuterii şi aur din bazarul din Mumbai. Unul dintre clienţii săi, Dinesh Jain, a afirmat că a vândut 64 de grame de aur cumpărat după 2011 pentru a investi banii în acţiuni ale companiilor IT, acum ajunse la o valoare de 3.000 de dolari.

Cererea de investiţii în aur a scăzut în India cu 67% în trimestrul doi al acestui an, faţă de anul precedent, la 49,6 tone, potrivit datelor World Gold Council (WGC), care estimează că cererea s-ar putea înjumătăţi pentru întregul an, la 190 de tone.