Un studiu calitativ realizat recent de MEDNET Marketing Research Center relevă faptul că bucureştenii sunt consumatori informaţi, din ce în ce mai exigenţi, atât în ceea ce priveşte calitatea şi diversitatea produselor, cât şi profesionalismul personalului angajat în hipermarketuri.

Deşi adepţi ai obiceiurilor care ţin de tradiţia Crăciunului la români, în special în ceea ce priveşte aspectele culinare, locuitorii Capitalei sunt, în acelaşi timp, interesaţi de noutăţi şi de shopping, cunosc ofertele centrelor comerciale şi ştiu să compare calitatea serviciilor oferite de acestea. Nu în ultimul rând, bucureştenii sunt sensibili la tot ceea ce presupune ambientul unui magazin, în special cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.
Cadourile se cumpără, în general, din marile centre comerciale, din magazinele şi de la târgurile specializate. Cei mai mulţi îşi stabilesc un plafon pentru cumpărăturile de Sărbători, în funcţie de veniturile din luna decembrie, respectiv salarii şi prime. Persoanele care nu duc grija banilor nu îşi stabilesc un astfel de plafon, pentru că ştiu că oricum îl vor depăşi.

Ce cumpără bucureştenii de Sărbători şi pentru cine? Dacă pentru cei cu venituri mici zilele de Crăciun înseamnă, îndeosebi, achiziţia unui surplus de produse alimentare, cei aflaţi la polul opus al bunăstării nu se gândesc decât la cadouri – se arată în studiul menţionat. Persoanele cu bugete reduse cumpără daruri numai pentru membrii familiei, cele cu un nivel de trai mediu nu-şi uită nici prietenii, în timp ce pe lista de cadouri a persoanelor cu venituri mari se adaugă şi colegii de serviciu.
„Cei cu bani se gândesc, mai ales, la cadouri, pentru că nu privesc aspectul culinar, alimentele, masa de Crăciun ca pe ceva ieşit din comun sau diferind mult de cotidian. Gândul acestora la cadouri este legat şi de dorinţa de a cheltui, ca o consecinţă a reuşitei sociale – îşi pot permite, pentru că merită, pentru că se descurcă, simţindu-se confortabil după ce lasă banii la magazine“, explică Aurora Liiceanu, psiholog. „Cei cu venituri mari au o mai mare disponibilitate de a cheltui, obligaţii mai multe şi o mai mare libertate şi confort pentru a rezolva problema cadourilor de Sărbători. Faptul că prescripţia generală a societăţii – mesajele mass media – exprimă «obligaţia» de a te bucura, de a face cumpărături – daruri – şi de a serba, face ca acest eveniment să construiască o «industrie a Crăciunului»“ adaugă Aurora Liiceanu.

Hipermarketurile, sub lupa clienţilor

Hipermarketurile sunt preferate ca locuri de achiziţie pentru majoritatea produselor necesare în perioada Sărbătorilor – de regulă, altceva decât cadouri -, deoarece, în opinia locuitorilor Capitalei, acestea sunt foarte bine aprovizionate, preţurile sunt bune, au o ofertă variată, servicii civilizate, galerii comerciale şi parcări. În plus, fiind vorba de autoservire, stresul pe care reuşesc să-l inducă unii vânzători este exclus, astfel încât procesul decizional, deşi mai îndelungat, se realizează în perfectă cunoştinţă de cauză.
Deşi clienţi fideli ai acestor forme moderne de comerţ, bucureştenii nu ezită să menţioneze şi punctele slabe ale hipermarketurilor: sunt foarte aglomerate şi din acest motiv se stă mult la coadă; casieriţele lucrează prea lent, iar casele de marcat deschise, în special seara şi în week-end, sunt insuficiente; lipsesc sfaturile din partea personalului specializat; spaţiile de trecere dintre rafturi sunt foarte înguste; standurile de service sunt sufocate, de Sărbători, pentru că în această perioadă se cumpără multe electronice şi electrocasnice; gama de produse dietetice este foarte restrânsă; intrările şi ieşirile sunt suprapopulate şi aproape impracticabile, din cauza persoanelor care distribuie pliante promoţionale sau a celor din minibaruri, pizzerii, cafenele etc.
Aproape toţi participanţii la focus-grupurile organizate de compania MEDNET Marketing au declarat că doresc să se deschidă noi hipermarketuri în Bucureşti, pentru că astfel va creşte concurenţa, lucru ce se va reflecta atât în calitatea serviciilor, cât şi în nivelul preţurilor. Şi-ar mai dori, de asemenea, ca noile hipermarketuri să fie deschise non-stop, iar clienţii care îşi fac cumpărăturile noaptea să primească un discount, parcările să fie în totalitate acoperite, să existe mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber. Trebuie remarcat faptul că bucureştenii cu venituri mici şi medii sugerează ca aceste centre comerciale să fie amplasate cât mai aproape de casă sau în zona în care locuiesc, în timp ce persoanele cu venituri mari preferă să fie construite la periferie, în afara oraşului, pentru a descongestiona traficul din Capitală şi pentru a nu mai fi atât de aglomerate.

„Consider că aprecierile făcute de consumatori sunt deosebit de realiste“, afirmă Andreea Lupea, director operaţional, Real – Hypermarket România. „Din punctul de vedere al clientului, m-am regăsit într-o serie de sugestii şi aprecieri relevate de studiul MEDNET. Aşteptările consumatorilor sunt din ce în ce mai mari, odată cu dezvoltarea pieţei de retail şi creşterea concurenţei. Multe dintre nemulţumiri sunt legate de aglomeraţia din hipermarketurile bucureştene, de unele deficienţe de servire etc., probleme ce se vor rezolva în următorii ani ca urmare a dezvoltării accelerate pe care o înregistrează acest sector“, îşi exprimă convingerea Andreea Lupea.  

Clienţii au opinii pertinente
«Părerile despre hipermarketuri sunt pozitive, majoritatea recunoscându-le utilitatea. Clienţii identifică însă şi o serie de neajunsuri vizavi de managementul acestor magazine, ceea ce inseamnă că avem de-a face cu exigenţe crescânde ale cumpărătorilor.»
Lăcrămioara Laura Voinea, managing director la MEDNET Marketing Research Center

Mai multe hipermarketuri pentru bucureşteni

• Locuitorii Capitalei îşi doresc mai multe hipermarketuri, pentru că cele existente sunt foarte aglomerate, îndeosebi de Sărbători, seara şi în weekend.
• Va creşte concurenţa, ceea ce va duce la o calitate sporită a produselor şi serviciilor şi la preţuri mai bune.
• Dacă vor fi construite la periferie, se va fluidiza traficul din Capitală.
• Pe lângă shopping, s-ar asigura mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber.