La finalul lunii martie, negociatorii privind BREXIT, Michel Barnier din partea UE și David Davis din partea Marii Britanii, au ajuns la o înțelegere politică privind marele divorț european.

Compromisuri majore s-au făcut din partea Regatului Unit cu privire la prelungirea termenului de tranziție privind libera circulație. „Având în vedere liniile roşii ale Regatului Unit, doar un acord de liber schimb este posibil şi va fi primul acord de liber schimb din istorie care va slăbi și nu întări legăturile economice. De exemplu, UE nu poate fi de acord să asigure Marii Britanii drepturile Norvegiei și obligațiile Canadei“, a afirmat recent preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. 

Negocierile privind viitoarele relaţii comerciale dintre UE şi Regatul Unit nu au început încă, discuţiile concentrându-se până acum asupra pregătirii tratatului de separare, cu dosare grele precum angajamentul financiar al Marii Britanii, drepturile cetățenilor și granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord. De cealaltă parte, Marea Britanie a anunțat în repetate rânduri că își dorește și un tratat de securitate și apărare cu UE.

Perioadă de tranziție, o amânare a deciziilor cruciale

Pentru că nu au reușit să ajungă la un numitor comun cu privire la schimburile comerciale post BREXIT, UE și Marea Britanie au amânat, sub umbrela unei perioade de tranziție, orice decizie. Încă aproape doi ani din momentul ieșirii oficiale a Marii Britanii din UE va dura acomodarea. Uniunea Europeană şi Londra au convenit asupra unei perioade de tranziţie post-Brexit care se va întinde până la finele lui 2020. În această perioadă, Londra nu va mai putea lua parte la procesul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.

Totuşi, îşi va conserva avantajele şi beneficiile pieţei unice, a uniunii vamale şi a politicilor europene, a precizat Michel Barnier – negociatorul şef al Uniunii Europene pentru BREXIT. Cele două părţi au convenit că Londra poate să înceapă să negocieze diverse acorduri comerciale înainte de finele acestei perioade de tranziţie. Cu toate amânările, Marea Britanie a confirmat însă că va părăsi piaţa unică de schimb şi uniunea vamală, prin premierul Theresa May.  Dorinţa prim-ministrului britanic de a se înlătura anumite bariere privind piaţa de schimb şi de a se evita o graniţă strictă în Irlanda au fost întâmpinate, însă, cu scepticism de oficialii UE.

 

Premierul britanic a mai propus „un sistem exhaustiv de recunoaştere“ în care bunurile trebuie testate doar în Marea Britanie sau în UE, nu în ambele zone, pentru a scădea costurile şi birocraţia. Însă, experții spun că fără o lege europeană, o instituţie de supraveghere şi un tribunal comun, sugestia lui May nu ar putea funcţiona. Ales Chmelar, secretarul de stat pentru afaceri europene al Cehiei, a spus că cererile Regatului Unit sunt nerealiste: „Marea Britanie spune că nu îşi doreşte obligaţiile Norvegiei şi nici drepturile limitate ale Canadei. Impresia unor state membre este, în acest moment, că Marea Britanie vrea drepturile Norvegiei şi obligaţiile Canadei“. Diplomaţii UE au fost mulţumiţi de sugestia lui May că Marea Britanie va urma modelul legislativ de la Bruxelles pentru a asigura respectarea standardelor europene.

Cu toate acestea, oficialii blocului european au fost nemulţumiţi de lipsa unor informaţii noi privind felul în care ar putea fi evitată o graniţă cu reguli stricte între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Guvernul britanic a anunțat că va trata importurile venite din afara UE în Marea Britanie şi Irlanda de Nord după modelul blocului european astfel că nu va fi nevoie de o graniţă strictă. Prim-ministrul britanic a propus chiar tehnologizarea controalelor, însă soluția a fost primită cu scepticism. De asemenea, Uniunea Europeană a acuzat Marea Britanie că din nou îşi alege doar avantajele de stat membru, după ce May a sugerat că Regatul Unit ar putea deveni „membru asociat“ în agenţiile UE. 

Acord peste acord

Tot în luna martie, Parlamentul European a venit cu o propunere inedită – respectiv un acord de asociere între UE și Regatul Unit. „Această relație ar putea fi bazată pe patru piloni: relațiile comerciale și economice, politica externă, securitatea internă și cooperarea tematică, de exemplu în ceea ce privește proiectele de cercetare și inovare transfrontaliere. Deputații europeni insistă că ar trebui să includă un cadru de guvernanță coerent, cu un mecanism solid de soluționare a litigiilor“, relevă documentul. Practic, acest acord ar urma să traseze regulile pentru integrarea Marii Britanii în piața unică.

„În ceea ce privește Parlamentul European, principiile care reglementează relațiile noastre viitoare sunt clare: integritatea pieței unice trebuie păstrată, o țară terță nu poate fi tratată mai favorabil decât un stat membru al UE și sunt necesare condiții echitabile de concurență“, a avertizat Antonio Tajani, președintele Parlamentului European.

 

„Pentru a elimina impasul cu care ne confruntăm acum, cred că este important ca guvernul britanic să analizeze în mod serios angajamentul față de propunerea Parlamentului European privind un acord de asociere. Sunt convins că acest lucru va permite atât UE, cât și Regatului Unit să lanseze un parteneriat de durată și special pentru viitor“, a adăugat Tajani.

Libertăți și restricții pentru cetățeni

Cetăţenii Uniunii Europene care sosesc în Marea Britanie în perioada de tranziţie de după Brexit vor putea cere să rămână în această ţară pe termen nedefinit, dar nu-şi vor putea aduce automat şi familiile. Noul sistem permite cetăţenilor UE care ajung în Marea Britanie după ce aceasta va ieşi din blocul comunitar – dar înainte de încheierea aşa-zisei perioade de implementare – să rămână în Regatul Unit suficient ca să devină eligibili pentru a obţine dreptul de rezidenţă permanentă. În schimb, dreptul lor de a-şi reîntregi familiile după perioada de tranziţie va fi guvernat de legislaţia britanică, care stipulează un regim mai strict și nu vor primi acces automat.

„Vreau să fie clar că există o diferenţă între persoanele care au venit la noi înainte să plecăm şi cele care vor veni ştiind că Regatul Unit nu mai este membru UE“

Theresa May, premierul Marii Britanii

Ultimele date arată că sunt 4,5 milioane de cetăţeni europeni cu domiciliul în Marea Britanie şi 1,2 milioane de cetăţeni britanici cu domiciliul în alte state membre UE. Drepturile celor care ajung în Marea Britanie în timpul tranziţiei vor fi definite exclusiv de legislația britanică și interpretate doar de tribunalele britanice. Judecătorii britanici nu vor putea recurge la Curtea Europeană de Justiţie pentru chestiuni de interpretare.

De altfel, se așteaptă o restric­țio­nare, în condițiile în care limitarea imigraţiei a fost unul din motivele cheie pentru care britanicii au votat în favoarea ieşirii din UE la referendumul din 2016, pe fondul unui important aflux de cetăţeni ai UE, mai ales din ţări mai sărace din estul Europei.

 

Declarații la București

Ministrul Britanic pentru Brexit, David Davis, a fost, luna trecută, în România, și a transmis un mesaj clar atât cetățenilor români din UK, cât și autorităților de la București. „Sunt multe discuţii despre parteneriatul economic, dacă vom continua să avem un aranjament fără taxe pentru bunuri, noi ne dorim acest lucru. Ford şi Dacia fac aici autovehicule pe care le vând în UK, vrem să nu fie taxate, pentru că dacă sunt inspectate aici pentru siguranţă și normele de emisii, nu trebuie să le reinspectăm când ajung în UK, tot felul de lucruri practice de acest gen. Şi am discutat despre serviciile financiare şi sectorul serviciilor, unde sunt diferende destul de mari între noi şi UE. Dar, în termenii parteneriatelor viitoare, România şi Marea Britanie sunt destul de apropiate aş putea spune, ne dorim împreună un parteneriat economic prosper şi de success“, a declarat oficialul britanic, într-un interviu acordat unui post de televiziune.

Acest articol a fost publicat în numărul 14 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 9-15 aprilie 2018