Conform unei analize prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, "unele categorii s-au dus atât de sus faţă de categoriile similare din alte instituţii/sectoare similare încât în multe cazuri ar trebui dublat salariul unor categorii şi chiar mai mult în unele cazuri". 

Astfel, în opinia liderilor BNS, se impune revizuirea politicii de resurse umane din sectorul public şi, de asemenea, instituirea unor măsuri care să permită cunoaşterea în timp util a resurselor umane angajate în sectorul public şi principalelor elemente asumate de angajatorul statul român. 

"Chiar în măsura în care ajustările salariilor se vor face diferenţiat pe familii ocupaţionale ar trebui să se urmărească un tipar comun, altfel, introducerea unui sistem unitar de salarizare va fi un obiectiv din ce în ce mai greu de atins. Ar trebui urmărite inclusiv obiective ce ţin de funcţionalitatea instituţională, de exemplu o creştere a salariilor consistentă doar la nivel central pentru autorităţile cu structuri teritoriale va crea cu siguranţă tensiune şi distorsiuni în punerea în execuţie a politicilor promovate de centru", spun reprezentanţii BNS. 

Potrivit acestora, în prezent, în majoritatea familiilor ocupaţionale ne confruntăm cu "o pulverizare" a sistemului ierarhic din cadrul sectoarelor şi între sectoare. 

"Legislaţia în domeniul salarizării stabilea nişte ierarhii, între funcţii şi între sectoare, acest lucru permitea menţinerea unui echilibru între şi în interiorul sectoarelor. Implementarea salarizării în sectorul public a fost un fel de haiducie, fiecare instituţie/categorie s-a descurcat cum a putut în a obţine astfel de creşteri salariale. Creşterile procentuale ale salariilor, de jos până sus, nu au făcut decât să risipească încă o şansă de a echilibra sistemul. Spre exemplu, în cadrul consiliilor judeţene, salariul de bază mediu pentru clasa 10 este 1.780 lei, pentru 20 este 1.461 lei. În învăţământ, avem clasa 28 cu un salariu mediu de 1.505 lei şi clasa 31 cu salariul mediu 1.473 lei. În sănătate, clasa 12 – salariul de bază mediu – 1.400 lei, în clasa 20 – salariul de bază mediu – 1.362 lei. În unităţile administrativ teritoriale – salariul mediu în clasa 16 – 1.282 lei, salariul mediu în clasa 15 – 1.361 lei", menţionează analiza. 

De asemenea, aceasta semnalează că elementele avute în vedere pentru determinarea salariului nu mai au relevanţă în sistem şi au pierdut orice urmă de standardizare. De exemplu, la clasa de salarizare 40, situaţia actuală este: în învăţământ – între 1.544 şi 1.974 lei, în consiliile judeţene între 1.250 şi 3.193 lei, în cultură între 1.050 şi 1.867 lei şi în sănătate între 1.313 şi 2.822 lei. 

Reprezentanţii BNS mai precizează că modul în care s-a răspuns demersului de a obţine informaţii cu privire la salariile în plată arată deficienţe de pregătire în rândul personalului care lucrează în resurse umane în sectorul public. În multe cazuri, informaţiile primite au necesitat prelucrări care pot afecta acurateţea informaţiei. Deşi informaţiile au fost cerute pe o grilă construită de Ministerul Muncii, modul de furnizare a informaţiei a fost în multe cazuri defectuos. 

O altă problemă este lipsa bazelor de date în ceea ce priveşte numărul personalului plătit din fonduri publice şi salariile acestora. 

"În acest moment, la nivel central, nu există o evidenţă cu persoanele angajate în sistemul public şi condiţiile contractuale cu acestea (încadrare, salariu de bază, sporuri, durata contractului, durata muncii etc.). În mod centralizat, la Ministerul de Finanţe se ştie numărul de posturi ocupate pe ordonatori de credite şi fondul de salarii necesar comunicat de ordonatorii de credite. În aceste condiţii, evaluările de impact realizate până în prezent şi parţial şi în acest moment sunt afectate de o marjă însemnată de eroare. Este imposibil de evaluat un impact real, atâta timp cât nu se cunoaşte situaţia în plată pentru 1,2 milioane de salariaţi angajaţi în sectorul public. Lipsa acestei informaţii a alimentat evoluţiile atât de discrepante între salariile ce aparţin unor funcţii asimilate", afirmă reprezentanţii BNS. 

Potrivit acestora, din cauza lipsei bazelor de date, modelele de estimare erau unele generale, care se bazau pe salarii medii în plată şi numărul de salariaţi. În acest moment, în baza datelor primite, se urmăreşte construcţia unor modele bazate pe salariile reale existente în plată. 

AGERPRES