SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

BILANŢ: Ce a făcut Guvernul Ponta în 3 ani şi jumătate

Autor: capital.ro | miercuri, 04 noiembrie 2015 | 1 Comentarii

Victor Ponta şi-a făcut bilanţul, susţinând că a îndeplinit 80% din promisiuni. Capital a analizat fiecare capitol pentru a vedea dacă rezultatele anunţate reflectă realitatea. Chiar dacă numeroase afirmaţii sunt corecte, ele decupează doar faptele sau deciziile pozitive, omiţând contextul, iar unele sunt false. Precizare Articolul a fost publicat, în aprilie, când s-au împlinit 3 ani de guvernare.

Update În ultima jumătate de an, guvernul Ponta a trecut prin parlament noile Coduri fiscal şi de procedură fiscală. Rrecent, a aprobat şi o ordonanţă de urgenţă prin care a introdus măsuri de relaxare fiscală care nu fuseseră votate de parlament. Prin noul Cod fiscal, de la 1 ianuarie 2016, TVA va fi redusă de la 24% la 20%, impozitul pe dividende va scădea de la 16% la 5%, veniturile microîntreprinderilor vor fi impozitate cu cote cuprinse între 1 şi 3% în funcţie de numărul de salariaţi. Despre noul Cod fiscal, Capital a scris în detaliu aici  şi aici

Reluăm articolul publicat în aprilie 2015:

«Am promis creştere economică de peste 3% in 2013, şi am avut 3,4%, iar in 2014 am avut creştere de 2,9%».

Adevărat, dar! Promisiunea iniţială era creştere de 4%. PIB real din 2014, convertit în euro, este sub nivelul de dinainte de criză. În 2014, PIB real era 133,8 miliarde euro, iar în 2008, 134,3 miliarde euro.

«Am promis locuri de muncă (1 milion de locuri de muncă în 8 ani) – s-au creat în ultimii ani peste 200.000 de noi locuri de muncă, iar ritmul este crescător».

Fals! În programul de guvernare, Ponta îşi asuma crearea a unui milion de locuri de muncă pe durata unui mandat de patru ani. Trebuie precizat că asumarea creării de locuri de muncă este nerealistă pentru că guvernul nu poate să ia măsuri directe pentru a obţine un astfel de rezultat, ci să stimuleze mediul de afaceri. În acest context, măsurile greşite, cum ar fi fiscalitatea excesivă (de exemplu taxa pe stâlp, supraaccizele), blocajul în deschiderea lucrărilor mari de infrastructură, proasta absorbţie a fondurilor UE, în special în Transporturi, au împiedicat mediul privat să creeze locuri de muncă. Cifra de 200.000 de noi locuri de muncă nu este corectă. La preluarea guvernării, existau 4,3 milioane de angajaţi, potrivit INS, iar în decembrie 2014 erau 4,42 milioane, existând un plus de 120.000 de noi locuri de muncă.

«Reducerea CAS cu 5 puncte - obiectiv realizat».

Adevărat, dar! Creşterea vertiginoasă a salariului minim (de la 700 lei la 975 lei, din 2012 până la 1 ianuarie 2015) a anulat avantajele scăderii CAS pentru angajatori care acum au cam acelaşi fond de salarii de plătit.

«Reducerea TVA la alimente – obiectiv realizat la produsele de panificaţie».

Adevărat, dar! Nu a fost aplicată cota redusă de TVA de 9% la toate alimentele, aşa cum a promis, ci la panificaţie, iar obiectivele au fost în parte realizate. Intenţia a fost reducerea preţurilor şi combaterea evaziunii. Preţurile au fost reduse, dar nu la toate tipurile de produse, în schimb evaziunea a rămas intactă, dovada fiind că numărul de plătitori de TVA cu codurile CAEN din panificaţie este acelaşi, conform datelor ANAF.

«Revenirea TVA la nivelul de dinainte de tăieri – de la 1 ianuarie, cel târziu, revenim la 20%, iar după doi ani, scădem la 18%»

Fals! Scăderea cotei standard de TVA era prevăzută în programul de guvernare pentru 1 ianuarie 2013. Bilanţul se referă la anunţata scădere a taxei din proiectul legii de Cod Fiscal, aflat încă în Parlament, şi nu la o realizare.

«Creşterea pensiilor - obiectiv realizat în fiecare an».

Adevărat, dar! Indexarea pensiilor era prevăzută printr-o lege aflată în vigoare de dinainte ca guvernul lui Victor Ponta să preia puterea.

«Am promis grad de absorbţie de peste 50% (şi de pana la 80%) – în prezent suntem la 53%, cu perspective de creştere».

Adevărat, dar! Atingerea ţintei de 80% în 2015 este foarte îndoielnică. Actualul guvern şi-a asumat meritele pentru toata suma atrasă în 2013 fără să spună niciodată cât din această ţintă a fost indeplinit datorită contractelor care erau deja semnate de guvernele anterioare. Lipsa de transparenţă face greu de evaluat situaţia absorbţiei, mai ales că nu există date publice clare privind  banii care trebuie returnaţi Comisiei Europene din cauza fraudei sau greşelilor funcţionarilor publici.

«Desfiinţarea de tarife şi avize, pentru o birocraţie mai mică - numărul de taxe parafiscale s-a înjumătăţit».

Adevărat, dar! Reducerea taxelor parafiscale este un proces început cu cel puţin doi ani înainte ca Victor Ponta să preia guvernarea. Măsura sună grandios, însă cuantumul acestor taxe este insignificant pentru afaceri, singurul beneficiu fiind anularea unor bariere birocratice.

«Din 2015, vom avea programare bugetară multi-anuală».

Fals! Nu este un obiectiv îndeplinit, ci o promisiune.

«Reducerea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării. Restructurarea ANAF, măsuri împotriva muncii la negru».

 

Fals! Nu există o evaluare oficială a ANAF privind evoluţia evaziunii. Conform estimărilor Consiliului Fiscal, evaziunea a crescut, cu precădere la TVA de la 8% la 12% din PIB, în ultimii ani. Colectarea are o pondere constantă în PIB de mulţi ani, nereuşind să treacă de 30%.

«Plata datoriilor statului, obiectiv realizat încă din primele luni de guvernare».

Fals! În continuare, statul, în special autorităţile locale au datorii faţă de furnizori, deşi mai reduse.

«Şomajul este în scădere».

Adevărat, dar! În jurul calculelelor privind rata şomajului există dispute de foarte mulţi ani, metodologia fiind contestată cu argumente solide.

«Deficitul bugetar este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani».

Adevărat, dar! Obţinerea unui deficit bugetar mic nu este în sine o performanţă, în contextul nevoii masive de dezvoltare a României. Definitorie pentru politica bugetară este cheltuiala, şi nu ţinta de deficit. Atât în 2013, cât şi în 2014, investiţiile statului în mari lucrări de infrastructură – pe care doar el le poate realiza – s-au prăbuşit. Cu toate că a programat în legea bugetară 40 miliarde lei pentru investiţii, în 2014, guvernul a cheltuit 32 miliarde lei şi a redirecţionat banii, prin două rectificări bugetare, către salarii, ajutoare sociale, cheltuieli curente ale administraţiilor locale, renunţând la cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

«Profitul brut al companiilor de stat în perioada 2008-2014».

Adevărat, dar! Situaţia financiară a companiilor de stat este foarte precară. Arieratele sunt uriaşe şi gripează economia. De exemplu, datoriile acestora la bugetul de pensii erau în 2013 aproape duble faţă de ale firmelor private, în condiţiile în care societăţile stat înseamnă doar 0,2% din numărul total al societăţilor din România. Guvernul a îngheţat în ultimii doi ani restructurarea şi privatizarea companiilor de stat.

«Scad preţurile»

Fals! Afirmaţia are la bază faptul că „inflaţia se află la un minim istoric din ultimii 40 de ani.“ Dinamica majorării preţurilor este, însă, cea care se reduce, ceea ce nu înseamnă şi că preţurile scad. Indicele preţurilor de consum s-a majorat inclusiv în perioada guvernării Ponta. Anumite produse, într-adevăr, costă mai puţin, iar raportul menţionează cartofii (-36%), uleiul (-8%) şi zahărul (-18%). Aceste ieftiniri sunt, însă, rezultatul unor conjuncturi din pieţele internaţionale precum declinul cotaţiei petrolului şi redirecţionarea unor mărfuri alimentare de export ale unor ţări europene dinspre Rusia, aflată sub embargo, către terţe pieţe între care şi România. „Nu este o realizare a guvernului“, spune analistul financiar Florin Cîţu care pune dezinflaţia pe seama politicilor monetare restrictive ale BNR din perioada 2009-2012.

«Au fost reîntregite salariile».

Adevărat, dar! Majorările au fost operate în ultimii ani la nivelul salariului de bază, în timp ce amputările bugetare din anul 2010 au vizat şi tăierea unor sporuri care nu au mai fost acordate. În poliţie, spre exemplu, lucrătorii încă reclamă că veniturile nominale sunt mai mici decât acum cinci ani. În plus, refacerea nominală a remuneraţiilor din sectorul public nu echivalează şi cu o revenire în termeni reali a veniturilor. Astfel, potrivit portalului INS, din 2010 până în prezent, indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 17,49%. Înseamnă că abia o majorare nominală de aproape 20% ar fi redat salariaţilor bugetari puterea de cumpărare de la începutul anului 2010.

«Am scăpat de modelul guvernării pe datorie».

Fals! Afirmaţia se bazază pe o frânare a ritmului de îndatorare în perioada 2012-2014 şi pe faptul că datoria ar urma să se stabilizeze la o valoare de 40% din PIB. „Nu prea s-a stopat modelul de guvernare pe datorie, faţă de 2011 datoria publică s-a majorat cu 5,7% din PIB deşi au fost ani de creştere economică cu deficite bugetare mai mici“, comentează Cîţu. Stocul creditului guvernamental rămâne pe maxime istorice chiar dacă bugetul public s-a regăsit pe excedent primar în mai multe secvenţe trimestriale ale guvernării Ponta. De notat este faptul că primul ministru se laudă şi cu datoriile pe care le achită populaţia şi firmele. Raportul menţionează ca un succes scăderea datoriei externe. Fenomenul diminuării soldului extern la 94,3 miliarde euro în prezent, de la 99,8 miliarde euro în aprilie 2012, se bazază pe închideri ale liniilor de finanţare ale băncilor-mamă către instituţiile de credit româneşti pe măsură ce românii îşi achită împrumuturile contractate individual.

«Cea mai mare creştere a numărului de km de autostradă».

Adevrărat, dar! Într-adevăr în doar câteva luni de la preluarea guvernării, Ponta a tăiat panglici la peste 120 de kilometri de autostradă, dar în acelaşi timp a tăiat în carne vie din fondurile alocate pentru metroul bucureştean, Centura Capitalei şi alte proiecte. Unul dintre merite a fost deblocarea POS-T, însă ping-pong-ul Companiei de Autostrăzi din subordinea Ministerului Transporturilor în ograda Departamentului Marilor Proiecte, condus într-o primă fază de Dan Șova, a îngreunat mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Cu toate acestea, „ilustrul“ Șova a reuşit să lanseze o nouă campanie de studii de fezabilitate, blocând mai bine de doi ani unul dintre cele mai importante proiecte: autostrada Sibiu-Piteşti. Dacă în 2012 şi în 2013 numărul kilometrilor de autostradă inauguraţi a depăşit 100, fiind vorba proiecte începute de fostul guvern, în 2014 s-au dat în circulaţie doar 50 km, iar în acest an vor fi şi mai puţini.

«Stoparea creşterii preţului la energie».

Adevărat, dar! Potrivit calculelor EFOR, preţurile reglementate la energie electrică şi gaze naturale au ascuns corupţie şi ineficienţe. Zeci de miliarde de lei se puteau economisi la buget fără ca micii consumatori casnici să plătească mai mult decât au făcut-o pe factură. Preţurile reglementate la energie au fost folosite în ultimii ani doar ca să se subvenţioneze producători ineficienţi pe cărbune şi gaze.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.