Dacă e cald e bine. Pentru berari. Alături de sucuri și ape minerale, berea este băutura cea mai consumată în România, cu un volum anual de 78 de litri pe locuitor. Deși este în scădere față de anii trecuți – maximul a fost atins în 2008, cu cifra de 93 de litri pe locuitor – volumul menține România în topul celor mai mari zece consumatori din Europa. 
Importanța industriei berii pentru țara noastră se vede, în primul rând, din faptul că producția acoperă în proporție de 99% consumul. În timp ce, anul trecut, exporturile au totalizat 0,14 milioane hectolitri, importurile s-au ridicat la 0,22 milioane hectolitri, conform datelor Asociației Berarii României (ABR). Producția totală a însumat 17 milioane hectolitri, în scădere de la 17,6 milioane în 2009 și 20,2 milioane în 2008. Un alt punct important al industriei este contribuția la bugetul statului, de 270 milioane euro anul trecut, în urcare de la 263 milioane euro în 2009.
Impactul creșterii cotei de TVA este evident în contribuția berarilor către bugetul de stat, taxa pe valoarea adăugată fiind motivul pentru care plățile către stat au crescut, în timp ce consumul a scăzut. Față de 2008, consumul a scăzut cu 16%.
„Regina“ la PET
Problema berarilor este că scăderea consumului continuă și anul acesta, cel puțin conform datelor Asociației (ai cărei producători ralizează 90% din producția totală), aferente primului trimestru. „Pe primul trimestru s-a înregistrat o scădere a vânzărilor de bere cu 2% față de perioada similară a anului trecut“, spune Constantin Bratu, directorul general al Asociației. „Chiar dacă ne aflăm la finalul primului semestru din 2011, rezultatele la nivelul întregului an nu pot fi încă estimate, evoluția pieței dovedindu-se imprevizibilă de la un an la altul“, mai spune șeful Asociației.
Anul trecut, piața a scăzut în primul semestru și a crescut în a doua jumătate a anului, în timp ce în 2009 ambele semestre au consemnat scăderi. Prima parte a anului este oricum dominată de sezonul rece, când consumul de bere este redus, însă diminuarea drastică a consului din ultimii ani este o consecință directă a crizei economice și a recesiunii, care au tăiat semnificativ din veniturile populației.
Vânzările de be-re (în volum) sunt salvate însă de cea îmbuteliată la sticle de plastic (PET). România este un pionier în acest do-meniu, produsul fiind introdus în premieră europeană în 2004, iar în prezent ocupă aproape jumătate din volumul total comercializat, 49,3%. Principala „calitate“ a berii la PET este prețul, fiind mai ieftină decât cea la doză sau la sticlă, fără schimbări reale în calitatea propriu-zisă a berii. Succesul berii la PET este pus însă și pe seama faptului că românilor le place să împartă băutura, în timp ce vesticii preferă să stea la masă cu propria bere. Oarecum ciudată este ponderea berii comercializate la halbă, doar 3% din total, ceea ce arată că și în baruri sau pe terase oamenii preferă berea la sticlă.
Speranțe de creștere
„La finalul verii vom avea informații mult mai clare pentru a putea face o estimare corectă a consumului din acest an, întrucât factori precum evoluția puterii de cumpărare și condițiile meteo au un rol important în stabilirea trendului pieței“, spune Constantin Bratu. Cum vara se anunță caldă, iar supermarketurile au raportat o ușoară creștere a vânzărilor în primul semestru, speranțele pentru o revenire a consumului sunt tot mai mari. Și evenimentele publice ajută, consumul  de bere de la concertul lui Bon Jovi fiind de circa 25.000 de litri.
Cei cinci producători de bere din Asociația Berarilor au zece fabrici, cu peste 4.100 de angajați. De altfel, producătorii de bere și-au continuat investițiile și anul trecut, valoarea totală a acestora fiind de 51 milioane euro, cu 50% mai puțin decât în 2009. Terenul pierdut față de 2008 nu va fi recuperat prea ușor, însă revenirea economiei, atunci când se va întâmpla, va fi resimțită direct de vânzătorii de bere de la noi.
Factori precum evoluția puterii de cumpărare și condițiile meteo au un rol important în stabilirea trendului pieței de bere din țara noastră.
Constantin Bratu, director general, ABR