Business General

Beletristica şi manualele scriu bilanţul pe piaţa cărţii

Autor: Bogdan Ciubuc | miercuri, 29 octombrie 2008 | 0 Comentarii |

PiaÅ£a cărÅ£ii creÅŸte încet, dar sigur. Drepturile de editare au început să se liciteze, consumul de carte creÅŸte ÅŸi el, dar la fel se întåmplă ÅŸi cu costurile. Iar librăriile continuă să lipsească. E un lucru care s-a mai spus de nenumărate ori: nimeni nu ÅŸtie, în prezent, la ce valoare se ridică piaÅ£a de carte din Romånia. Estimările editorilor ÅŸi ale retailerilor diferă enorm, de la 40-50 de milioane de euro pånă spre 100 de milioane - totuÅŸi, tinz&a

PiaÅ£a cărÅ£ii creÅŸte încet, dar sigur. Drepturile de editare au început să se liciteze, consumul de carte creÅŸte ÅŸi el, dar la fel se întåmplă ÅŸi cu costurile. Iar librăriile continuă să lipsească.

E un lucru care s-a mai spus de nenumărate ori: nimeni nu ÅŸtie, în prezent, la ce valoare se ridică piaÅ£a de carte din Romånia. Estimările editorilor ÅŸi ale retailerilor diferă enorm, de la 40-50 de milioane de euro pånă spre 100 de milioane - totuÅŸi, tinzånd să se grupeze către limita superioară.

DeÅŸi atåt editorii, cåt ÅŸi retailerii cad de acord că piaÅ£a cărÅ£ii a cunoscut în ultimii ani o creÅŸtere constantă, cu rate de circa 20%-25%, datele furnizate de către serviciul Depozit legal al Bibliotecii NaÅ£ionale a Romåniei, care inventariază toate cărÅ£ile editate pe teritoriul ţării (editorii fiind obligaÅ£i să remită bibliotecii cåte un exemplar din fiecare titlu de carte publicat) arată că între 2006 ÅŸi 2007 numărul de titluri a înregistrat o uÅŸoară scădere, de la 16.960 la 16.157. Pentru 2008, au fost deja introduse în depozitul legal 6.220 de titluri, pentru alte 13.565 existånd descrierea CIP („catalogare înainte de publicare“, acestea fiind cărÅ£i anunÅ£ate de editori ca fiind în curs de publicare), ceea ce înseamnă, teoretic, un total de 19.785 de titluri.

ÃŽn absenÅ£a unor date statistice la nivel de industrie, indicatorul cel mai credibil este structura vånzărilor din reÅ£elele marilor retaileri. Astfel, în librăriile Diverta, cel mai mare jucător de pe piaÅ£a de profil, distribuÅ£ia pe categorii este următoarea: beletristică (30%), carte pentru copii (20%), afaceri, economie, juridic (10%), titluri de autoeducare (10% ), ÅŸtiinÅ£e, istorie, politică, jurnalism (7%), hobby (7%), dicÅ£ionare ÅŸi cursuri de limbi străine (6% ), literatură ÅŸcolară ÅŸi culegeri (5%) ÅŸi alte genuri (5%). Estimarea Mihaelei Ciceu, director de marketing al Diverta, plasează valoarea pieÅ£ei de carte la 80-100 de milioane de euro, de la circa 60 de milioane anul trecut.

Titlurile de carte trăiesc un an

131-21080-28carte43.jpg„Domeniul beletristic a cunoscut creÅŸterile cele mai importante, datorită numărului mare de edituri care au publicat literatură străină în ultimii ani“, spune Silviu Lupescu, directorul general al Editurii Polirom. „ÃŽn ce priveÅŸte Polirom, ponderea titlurilor de literatură în cifra de afaceri este de circa 40%. Cele mai profitabile titluri sunt cele care au tiraj mare ÅŸi posibilitatea de a fi menÅ£inute în oferta editurii patru-cinci ani. De obicei, sunt cărÅ£ile din bibliografiile ÅŸcolare ÅŸi universitare, fie ele manuale, instrumente auxiliare sau literatură. Majoritatea titlurilor însă dispare din librării după circa un an ÅŸi, de regulă, acestea sunt prea puÅ£in profitabile pentru a fi menÅ£inute în oferta unei edituri.“ ÃŽn ceea ce priveÅŸte factorul preÅ£, explică Gabriel Scînteia, chief operating officer al Editurii ALL, „în Romånia, peste o anumită limită de preÅ£ cărÅ£ile nu se mai vånd sau se vånd într-un ritm care le fac nerentabile“.

Copyright la licitaţie

Åži Bogdan Hrib, directorul editorial al Editurii Tritonic, crede, la råndul său, că beletristica „va da vårfuri de vånzări. Cred că pe termen mediu va fi pe primul loc în vånzări, valoric, nu ca număr de exemplare.“ Pe de altă parte, explică Silviu Săndulescu, director de marketing al Editurii Niculescu, „profitabilitatea unei categorii de cărÅ£i Å£ine de mai mulÅ£i factori, precum mărimea publicului-Å£intă, gradul de interes ÅŸi calitatea lucrării, puterea brandului editurii în domeniul respectiv etc. Este însă clar că în viitor cartea cu profil educaÅ£ional va avea o creÅŸtere semnificativă.“

Sigur e că editurile se confruntă cu probleme majore: raritatea personalului (redactori, corectori, graficieni etc.), salariile în creÅŸtere, subdezvoltarea sistemului de distribuÅ£ie ori lipsa studiilor de piaţă referitoare la obiceiurile de lectură ÅŸi la producÅ£ia de carte. „O problemă la fel de mare“, spune Alina Bratu, coordonator de relaÅ£ii publice ÅŸi comunicare al Editurii RAO, „o reprezintă ÅŸi subcapitalizarea jucătorilor“.

131-21081-28_carti_42.jpgAnul trecut, spun editorii, creÅŸteri mari de costuri s-au înregistrat în segmentul salariilor, al cheltuielilor cu drepturi de autor ÅŸi copyright, în principal din cauza creÅŸterii numărului de traduceri. „ÃŽn ultimul an toate aceste costuri - hårtia, producÅ£ia, salariile, copyrightul - au crescut în ansamblu cu 15%-20%“, spune Luiza Trupina, PR manager al Editurii Leda, din Grupul Editorial Corint. „Cred că cea mai mare creÅŸtere, normală ÅŸi din cauza majorării tirajului mediu, a fost cea a avansurilor plătite pentru drepturile de publicare a titlurilor noi“, afirmă Bogdan Hrib. „Cu puÅ£ine excepÅ£ii, majorarea a fost de 50%-75%.“ O altă explicaÅ£ie, detaliază acesta, a fost „întărirea unor competitori pe piaÅ£a de carte, circa 20, care a făcut ca unele titluri să fie våndute prin licitaÅ£ie, lucru care în mod evident a mărit avansurile“.

DistribuÅ£ia este un alt punct dureros. „Pentru ca piaÅ£a romånească de carte să poată ajunge la un nivel european ar fi nevoie, cu aproximaÅ£ie, de încă 2.500 - 3.000 de librării în plus“, afirmă Bratu. „Nu atåt numărul librăriilor contează, cåt repartizarea lor. Avem oraÅŸe mari cu una-două librării, ca PloieÅŸti sau Craiova, de exemplu. ÃŽn aceste condiÅ£ii, dacă în Ungaria un autor naÅ£ional vinde cåteva zeci de mii de exemplare, la noi abia dacă vinde o mie. Adaosurile comerciale practicate tind însă spre 60%-70%!“, spune Lupescu. Dar, afirmă Gabriel Scînteia, „doar numărul de librării nu va duce consumul de carte la un nivel egal cu cel din Ungaria (de cel puÅ£in patru ori mai mare). DistribuÅ£ia este în cea mai mare parte neinformatizată, cu personal slab calificat.“ ÃŽn cele din urmă, explică Hrib, „problema personalului ne frånează pe toÅ£i“.

«Putem estima că în anii următori, odată cu creÅŸterea veniturilor, vom ajunge la un consum de carte de 5-6 euro per capita, circa 120 de milioane euro anual.»
Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom

19.785 de titluri de carte vor fi editate în acest an în Romånia, estimare bazată pe datele furnizate de serviciul Depozit legal al Bibliotecii NaÅ£ionale a Romåniei

Cu o ofertă în creştere şi ca volum, şi din punct de vedere calitativ, editorii vizează o piaţă cu un potenţial de peste 100 de milioane de euro

EVZ

Unica

Elle

Ziare.com

dz

Adevarul

Click

Animal Zoo

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.