«Suntem optimiști și, în acest an, estimăm că România va avea o creștere economică de 2%. Credem că 2011 va fi un an de cotitură. De altfel, și Comisia Europeană prognozează că, în acest an, țara dvs. va înregistra o creștere a economiei», a declarat, pentru Capital, Matthias Kollatz Ahnen, vicepreședintele BEI, responsabil cu operațiunile băncii în România.
Acesta a adăugat că un alt efect al crizei în România, pe lângă reculul economiei, a fost și întârzierea implementării proiectelor finanțate de BEI, dar și de UE. Astfel, în 2010, odată cu aplicarea măsurilor de austeritate în economia românească, volumul creditelor BEI s-a redus substanțial. Dacă, anterior, valoarea împrumuturilor BEI a variat între 800 de milioane și un miliard de euro, în 2010, aceasta a fost de doar 410 milioane de euro.
Focus pe firmele mici și mijlocii
Deși am reușit să absorbim un procent scăzut din fondurile comunitare, România este țara care are cel mai mare număr de proiecte majore (a căror valoare depășește 50 de milioane de euro/proiect) aprobate de către Comisia Europeană. Cele mai multe vizează infrastructura de mediu.
„Absorbția fondurilor europene în România este foarte scăzută. BEI sprijină acest proces prin acordarea de împrumuturi necesare cofinanțării proiectelor. Sunt probleme obiective, dar și probleme care se pot rezolva. Principalii actori din România trebuie să sprijine stimularea absorbției, accentul punându-se pe autorități“, a subliniat vicepreședintele instituției financiare europene. Acesta a adăugat că, în perioada crizei, băncile din România au refuzat să acorde împrumuturi IMM-urilor. „Noi am încercat să deblocăm această situație, punând accent pe susținerea micilor afaceri“, susține Matthias Kollatz Ahnen.
De exemplu, în 2009, banca a acordat împrumuturi intermediate în valoare totală de 351 de milioane de euro unui număr de opt instituții financiare partenere ale BEI în România, în principal pentru a susține proiectele micilor întreprinzători din domeniul industriei și serviciilor, energiei și protecției mediului, dar și pentru proiectele de infrastructură inițiate de autoritățile publice în sectoarele sanitar, educațional, al renovării urbane și al locuințelor sociale.
Astfel, împreună cu împrumuturile acordate începând cu 1990, creditele BEI oferite instituțiilor financiare partenere pentru finanțarea investițiilor mici și mijlocii au totalizat 703 milioane de euro. În ceea ce privește creditarea IMM-urilor de către BEI, per ansamblu, în ultimii trei ani, instituția financiară de la Luxemburg a împrumutat circa 160.000 de mici întreprinzători. Regiunile defavorizate din Europa au fost susținute în această perioadă prin finanțarea a aproximativ 430 de proiecte. În acest an, banca a majorat la 19 miliarde de euro, de la 16 miliarde în 2010, finanțarea alocată proiectelor care vizează acțiuni împotriva schimbărilor climatice, ceea ce reprezintă 30% din creditele acordate de BEI în cadrul UE.
În România, BEI a acordat un împrumut în valoare de 70 de milioane de euro pentru reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe din București. De asemenea, a aprobat un credit de 65 de milioane de euro pentru modernizarea și retehnologizarea rețelei de distribuție a energiei electrice.
«În această perioadă se produc cele mai multe falimente»
Capital: Cât de eficiente au fost măsurile anticriză inițiate de guvernul român?
Matthias Kollatz Ahnen: În România, criza s-a prelungit mai mult decât în alte țări. Un lucru a fost clar: era nevoie de un acord cu FMI și de respectarea unor condiții pentru redresare. Noi considerăm că ar fi foarte util ca România să accelereze absorbția fondurilor structurale deoarece utilizarea acestei finanțări nerambursabile ar fi un program anticriză eficient. Astfel ar fi asigurate investiții care ar reprezenta 3% din PIB. Pe acest lucru ar trebui să ne focalizăm.
Capital: Care credeți că va fi rata de absorbție a fondurilor europene la sfârșitul lui 2015, când se încheie perioada de rambursare a banilor?
Matthias Kollatz Ahnen: Nu vreau să fac o prognoză. Însă, dacă nu se iau măsuri, este clar că nu se vor cheltui toți banii. De aceea insistăm să se facă eforturi susținute pentru ca fondurile structurale să fie absorbite.
Capital: Care sunt cele mai mari riscuri înaintea ieșirii din criză?
Matthias Kollatz Ahnen: Cea mai importantă întrebare este când începe procesul de redresare economică. Noi prognozăm că în acest an se va înregistra o creștere economică. Cu toate că acest moment pare a fi ieșirea din criză, acum au loc cele mai multe falimente, o parte din companii părăsind piața. De aceea încercăm să stabilizăm sectorul IMM-urilor.
Capital: Care sunt în acest moment oportunitățile pentru România?
Matthias Kollatz Ahnen: În calitate de nou stat membru este important pentru țara dvs. să beneficieze de programul „Schimbări climatice“ și să stimuleze producția de energie din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice. BEI a alocat sume importante pentru îmbunătățirea eficienției energetice a unor clădiri. Împrumutul poate fi extins și pentru refacerea structurii de rezistență a acestora.
