Grupurile bancare străine continuă să-și reducă, treptat, expunerea pe România. Anul trecut, scăderea fost de 16%, confirmând un trend început încă din 2010. „Dezintermedierea financiară transfrontalieră s-a accentuat pe parcursul anului, dar şi-a menţinut caracterul ordonat. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu circa 16% în anul 2014. În schimb, depozitele atrase de pe piaţa locală – principala sursă de finanţare a băncilor – şi-au păstrat trendul ascendent (+7,3 la sută, variaţie reală), evoluţie care, coroborată cu restrângerea creditului acordat sectorului privat, a condus la o nouă diminuare a raportului dintre credite şi depozite, până la un nivel care nu mai generează presiuni din punct de vedere macroprudenţial (90,5% la sfârşitul anului 2014)“, arată Banca Naţională a României în raportul său anual. 

Acelaşi document relevă, pe de altă parte, că dependenţa sistemului bancar românesc de banii veniţi de la grupurile mamă continuă să crească. Peste 90% din activele totale ale băncilor româneşti sunt deţinute de grupurile din Austria, Franţa şi Grecia.

Au „fugit“ miliarde de euro

În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la finele lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde euro la finele lui 2008, la doar 13 miliarde de euro în iunie 2014. Până la finele lui 2014, nevoia de finanţare a fost acoperită însă de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local, adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din România. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la finele anului trecut, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde la 56,6 miliarde de euro.

Nu mai au ce pune în loc

Pe de altă parte, resursele atrase de bănci de pe piaţa locală nu mai reuşesc să acopere tăierea liniilor de credit din exterior. În 2014, valoarea depozitelor atrase a crescut cu doar 7,3%. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor nu mai este suficient de atrăgător pentru clienţi, iar această tendinţă a continuat să se observe şi în 2015. În fiecare lună din acest an, depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut faţă de luna precedentă. Ultimele date ale BNR arată că, în luna mai, scăderea a fost de 0,2% faţă de luna aprilie iar perspectivele nu sunt de creştere.

De altfel, activitatea băncilor din România s-a redus continuu. Nu doar depozitele au scăzut ci şi creditele, activitatea care ar trebui să fie sufletul băncilor şi principala sursă de venit. Faţă de iunie 2014, soldul creditelor a scăzut cu 2%. Când vine vorba despre creditele noi acordate, nivelul acestora a ajuns la sub o treime din nivelul de acum şase ani.

Ieşiri calculate. Studiu de caz Austria

Din 2010 până la finele anului trecut, băncile din Austria au menţinut o cadenţă clară în ceea ce priveşte diminuarea expunerii pe ţara noastră. Expunerea a scăzut cu  două miliarde de euro în fiecare an, iar acest lucru se poate datora şi acordurilor de la Viena, menite să evite retragerea bruscă a unor sume importante. În ciuda declaraţiilor optimiste care vin de la Viena, România şi Europa emergentă în general par o problemă pentru sistemul financiar austriac sau cel puţin aşa interpretează agenţiile de rating.

În aceste condiţii, având în vedere şi scăderea profitabilităţii, contractarea prezenţei austriece în ţara noastră va continua, cel mai probabil. „Provocările vor fi mai mari pentru cele mai mari trei bănci austriece, Erste, Raiffeisen şi UniCredit, care cuprind 48% din activele consolidate ale sistemului, din cauza expunerii pe ţări din CEE în care declinul economic ar putea reveni“, indică un raport al Moody‘s .

„Deteriorarea mediului economic din ţări precum România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia poate conduce la continuarea deteriorării calităţii activelor“, continuă economiştii agenţiei de rating. În privinţa „calităţii activelor“‚ ţara noastră stă cel mai prost din Europa. Cea mai mare bancă locală, deţinută de austriecii de la Erste, are o pondere a creditelor neperformante care urcă spre 30% în timp ce media pe sistem a sărit deja de 20%.