Săptămâna trecută, înăsprirea nivelului lichidităţilor înaintea alegerilor generale programate duminică a determinat BoG să solicite BCE aprobarea unei aşa numite facilităţi de urgenţă (ELA) pentru principalii creditori eleni.
'Banca Central Europeană a aprobat linia ELA', au declarat sursele.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Central Europeană, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la BCE au crescut cu 2,3% până la 44,9 miliarde de euro. Însă, creşterea retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, cumulate cu emisiunile de titluri de stat le-au afectat lichiditatea.
Surse anonime au anunţat săptămâna trecută că băncile au cerut peste cinci miliarde de euro de la facilitatea de urgenţă.
Şi agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a avertizat luni că incertitudinile politice din Grecia vor spori riscurile băncilor legate de finanţare şi lichidităţi, dar restricţiile potenţiale privind lichiditatea pot fi gestionate, deoarece creditorii sunt mai bine pregătiţi să facă faţă ieşirilor de numerar din depozite decât erau înaintea alegerilor din 2012.
Din decembrie 2014, au existat ieşiri de numerar din depozitele deţinute la bănci de firmele private. Fitch se aşteaptă ca ieşirile de numerar din depozite să se ridice până acum la 2% din totalul depozitelor sistemului bancar, iar tendinţa va continua, în special înaintea alegerilor.
Totuşi, estimează Fitch, ieşirile de numerar din depozite nu vor fi atât de ridicate ca în mai şi iunie 2012 (9,3% din totalul depozitelor sistemului bancar), deoarece atunci incertitudinile erau mai ridicate.
Dar lichidităţile din sistemul bancar elen sunt sub presiune, după ce săptămâna trecută Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a luat prin surprindere pieţele financiare din întreaga lume, renunţând la pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. Anunţul a provocat o apreciere de 30% a monedei elveţiene în raport cu moneda euro, însă creditorii eleni au apelat la finanţare de la Banca Centrală a Greciei, pentru a face faţă dificultăţilor legate de lichidităţi.
Consolidarea sectorului bancar din Grecia, cu doar patru bănci mari care au portofolii de împrumuturi mai mici, au redus necesităţile de finanţare. Nivelul lichidităţilor a crescut după injecţia de capital de 36 miliarde de euro – în timpul procesului de recapitalizare din 2013 şi 2014. Dar, avertizează Fitch, băncile elene se vor confrunta cu presiuni sporite şi o calitate slabă a activelor dacă riscul politic rămâne ridicat.
Accesul băncilor la finanţarea BCE este dependent de menţinerea Greciei în programul de asistenţă financiară.
Parlamentul grec şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei.
În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare, parţial din cauza ieşirilor de capital cauzate de temerile privind ieşirea ţării din zona euro.
Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
SURSA: Agerpres
