Comisia Europeană tratează, în ultimul raport de țară, și problema pensiilor din România arătând că schimbările făcute  în timpul guvernării PSD sunt motivate de problemele fiscale și  vor afecta viitorul financiar al românilor, dar și Bursa de Valori. 

Guvernul PSD a început un proces de reforme în acest domeniu prin reducerea contribuției către fondurile private de la 5,1% la doar 3,75%. 

” Guvernul României a revenit parțial asupra reformei din 2008 prin care a introdus un sistem de pensii multi-pilon. Această reformă prevede faptul că o parte din contribuția de asigurări sociale de stat este virată unor fonduri de pensii administrate privat, bazate pe conturi individuale, de tip contribuții-definite (Pilonul II de pensii). Potrivit legislației, cota de contribuție virată Pilonului II trebuia să crească treptat la 6% din salariul brut. Cu toate acestea, în 2016 nivelul contribuției a fost majorat de Guvern la doar 5,1% (în loc de 5,5%), iar în 2017 acest nivel a fost menținut.

În noiembrie 2017, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care taie această contribuție la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018. Această modificare va reduce deficitul bugetar pe termen scurt, însă acest avantaj fiscal se va disipa pe termen lung, pe măsură ce contribuțiile nevirate Pilonului II înseamnă o creștere a obligațiilor statului de a plăti pensii publice în viitor. De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În același timp, măsura ar putea avea implicații negative asupra piețelor financiare.

Această recentă reducere a contribuției virate Pilonului II a fost cauzată de probleme fiscale pe termen scurt și nicidecum de performanța financiară a fondurilor de pensii private. Situația financiară și modul de funcționare a fondurilor de pensii nu au ridicat probleme sau semne de îngrijorare. Potrivit datelor OECD, fondurile de pensii private din România s-au situat printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre UE în anul 2016, împreună cu fondurile similare din Polonia și Croația. Randamentul net real al Pilonului II din România a fost de circa 5% în 2016, mai ridicat decât media randamentelor din sistemele similare ale statelor membre din Europa Centrală și de Est, care a fost de 3,4%. Această modificare adusă Pilonului II este de natură să afecteze sustenabilitatea sistemului de pensii în general, dar și piața de capital a României, (…) întrucât fondurile de pensii dețin participații crescute în câteva dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori de la București”, notează specialiștii CE în ultimul raport de țară asupra României. 

 

Reducerea contribuției către componenta privată a pensiilor a fost tratată de către Guvern ca un fapt normal, care nu afectează viitorul românilor.

Potrivit explicațiilor oficiale, susținute și de o parte a economiștilor  de stânga , contribuția netă, ca și sumele efective adunate de români în conturile private, nu se vor modifica având în vedere că salariul mediu brut(la care se raportează procentul de contribuție) a crescut.

Ei spun, practic, că în ciuda faptului că procentul a scăzut suma rămâne aceeași pentru că ne raportăm la o bază mai mare. 

Pe de altă parte, Guvernul face referire doar la sistemul de stat, întrucât salariile nu au crescut prin lege decât în acest sector. În plus, tendința este ca pe viitor, procentul de contribuție către sistemul privat să fie în continuare diminuat sau chiar plafonat la o sumă fixă, acestea fiind variante luate în calcul în discuțiile dintre autorități și administratori. 

Reprezentanții fondurilor de pensii spun că reducerea contribuției va afecta viitorul financiar al românilor. Un calcul al Asociației pentru Pensii Admninistrate Privat(APAPR) arată că doar reducerea de anul trecut va conduce la o scădere cu 20% a pensiei nete ce urmează să fie încasată de contributori. 

„Reducerea în premieră a contribuției de la procentul actual de 5,1% la 3,75% (în locul majorării la 6%, conform legii) transmite însă un semnal negativ, afectând viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private. Decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari și potențial mai scăzut de finanțare a afacerilor românești prin intermediul pieței de capital.”, spune asociația.

În mod normal, conform strategiei elaborate  în 2008, concomitent cu înființarea fondurilor de pensii private obligatorii, contribuția ar fi trebuit să ajungă, încă din 2015, la 6%, fapt care nu s-a întâmplat niciodată. 

 Pe piața din România există șapte fonduri de pensii private obligatorii care, din 2008 până la finalul anului trecut au reușit să obțină un randament de aproximativ 9% pentru plasând banii românilor mai ales în titluri de stat și depozite bancare, dar și în acțiuni bursiere, motiv pentru care sunt printre cei mai importanți investitori de la BVB.

Peste 7 milioane de români au contribuit sau contribuie la aceste fonduri, care au adunat circa 7 miliarde de euro.