Editia tiparita
Slalom printre finanţişti
Autor: Bogdan Glăvan
Publicat: 2 Noiembrie 2009
Vizionari: 1559;
În ultima vreme, am fost asaltaţi cu propuneri de guvern format din profesionişti, specialişti, tehnocraţi sau finanţişti. „Finanţist“ pare să reprezinte parola pentru accesul la cunoaşterea necesară rezolvării problemelor României de azi. Atât de uzitat este acest cuvânt, atât de mult sunt lăudaţi Lucian Croitoru et al. pentru această calitate, încât pare că poporul a fost împărţit în două: cei care sunt finanţişti şi restul lumii.
Nimeni pare să nu mai judece semnificaţia cuvântului. Dacă stăm să judecăm o clipă, finanţist nu este altceva decât o subspecie de matematician: nu este nimic ce finanţistul poate face, iar matematicianul, nu, în schimb, mă îndoiesc că vreunul din tehnocraţii propuşi pentru funcţii publice se ridică la capacitatea profesională a unui profesor de matematică. În epoca aşteptărilor descrescânde despre sinceritatea acţiunilor politice, instalarea unui finanţist la Palatul Victoria pare să reprezinte una din cele mai importante mize ale viitoarelor alegeri. De parcă tot ce trebuie să facă guvernul este să calculeze... salariul optim, impozitele optime, cursul de schimb optim, numărul optim de case pentru tineri, numărul optim de discipline în şcoală, subvenţia optimă la hectar, timpul optim de petrecut în tribunale, nivelul optim al poluării sau al taxei de raft în hipermarketuri şi, fără ironie, numărul optim de autostrăzi. Dacă aşa stau lucrurile, dacă vrem să trăim într-un haos organizat, atunci ne trebuie un finanţist. Pentru toate celelalte însă, avem nevoie de... viziune.
În acest caz, nu ar trebui să căutăm atât de mult. La urma-urmei, nu există prea multe doctrine politice. Iar dacă avem nevoie de un vizionar cu diplomă în economie, atunci, poftim, vin la Bucureşti laureaţi Nobel care vorbesc pe gratis; nu trebuie să plătim pe cineva special pentru asta. Goana după tehnocraţi este, de fapt, fuga de ideologie. Nimeni nu vrea să îşi asume principiile unei doctrine de teamă să nu fie marginalizat, tratat cu dispreţ, considerat dogmatic. Limpezimea ideilor nu mai atrage pe nimeni. Economistul – aşa cum s-a dezvoltat el de peste două secole – este pe cale de dispariţie. La modă este să te declari tehnician-financiar, independent dacă se poate.
*Bogdan Glăvan predă la Universitatea Româ no-Americană şi deţine site-ul www.logec.ro
Bogdan Glăvan, Prof. univ., doctor în economie
greu se mai fac oamenii oameni
Trimis de histrian la 8 Noiembrie 2009 21:49:00
doctrine si doctrine, in sensul imediat, doctrina este o "invatatura" un complex de idei coerente intr-un domeniu. doctrinele politice evolueaza la pas cu realitatile imediate a societatii. de ex "comunismul" a devenit un capitalism sustinut de clasa ce adineauri se numea muncitoare(mai pastreaza doar "lozincile de lupta", subterfugiile reprezentarii unei mase mari de "inselati"). "capitalismul" este sustinut de cei care se doresc "reformatori" "liberisti si liberali" dar numai pentru eliberarea din sistemul coercitiv inpus de primii, si accesul la putere(in guverne fac cu mare eficienta fapte si legi ce exprima echitatea sociala sansa egala etc.) cu adevarat revolutionare(EU, china). un prim ar trebui sa fie "OM" si la noi se impune, si numai dupa aia un politic si numai dupa, un economist, matematician, jurist, medic, militar.... tehnocrat
se putea si mai bine
Trimis de r2 la 4 Noiembrie 2009 09:25:08
generalizari simpliste despre profesori de matematica si finantisti nu prea isi au locul intr-un articol serios. astept cu interes alte articole mai bune de la dvs.
de fapt...
Trimis de gushpi la 3 Noiembrie 2009 11:37:00
...ar fi trebuit sa scrii ca orice profesie ar avea primul ministru TOT ar trebui sa joace cum ii canta doctrina! (valabil si pt presedinte)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
