Tipareste

   Trimite pe email

     Comenteaza

Pierderi în lanţ după îngheţarea contribuţiilor la pensiile private

Autor: Consuela Stegărescu
Publicat: 11 Februarie 2009
Vizionari: 1231;

Contribuţiile la fondurile private de pensii obligatorii, transferate din sistemul public, nu vor mai creşte anul acesta de la 2% la 2,5%. Efectele negative vor fi simţite de mai multe sectoare.

Conturile viitoriilor pen­sionari și afacerile admi­ni­s­tratorilor fondurilor ­de­ pe Pilonul II nu sunt singurele afectate de men­­ținerea contribuțiilor la 2% în acest an. Efectele se vor propaga în lanț și în alte sectoare, diminuând sumele care ar fi putut fi plasate în titluri de stat, obligațiuni sau depozite bancare.

Înghețarea contribuțiilor înseamnă pentru stat o „economie“ de circa 60 milioane de euro, potrivit proiectului de bu­get, bani care nu vor mai ieși din sistemul public de pensii. Potrivit Asociației pentru Pensiile Admi­nistrate Privat din Ro­mania (APAPR), suma a­junge de fapt la 80 milioane de euro. Potrivit ­structurii in­ves­tițiilor fondurilor la sfârșitul ­anului trecut și valorii menționate în proiectul de buget, aproximativ 60% din această sumă (aproape 35 de milioane de euro ) ar fi putut fi plasate în titluri de stat și obligațiuni municipale.

Suma plasată în titluri de stat de-a lungul acestui an poate ajunge la maximum 70% din palasmentele fondurilor, potrivit unei derogări acordate administratorilor acestora de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de ­Pensii Private.

Pentru stat, șansa de a păstra mai mulți bani în sistemul public de pensii, care trebuie să acopere pensii majorate, se va traduce astfel și într-o diminuare cu câteva zeci de milioane de euro a sumelor pe care le poate împrumuta de la administratorii de fonduri private obligatorii, prin emisiuni de titluri.

Efectele sunt mai grave pentru românii care contribuie la pensiile private, înghețarea contribuțiilor însemnând că sta­tul le bagă mâ­na în buzunar.

În loc să le transfere către fondurile private 2,5% din contribuția de pen­­sii, cum era prevăzut anul aces­­ta, le dă numai 2%, la fel ca în 2008. Pentru un participant care va avea, în acest an, salariul mediu brut pe economie (1.693 de lei, potrivit estimărilor oficiale), nemajorarea contribuțiilor  se traduce prin neîncasarea în contul individual a unei sume de circa 100 de lei în 2009.

Măsura va lovi și alți beneficiari ai plasamentelor realizate de fondurile de pensii. Băncile, spre exemplu, care vor fi lipsite de plasamente de circa șase milioane de euro. „Este o sumă modestă pentru sistemul bancar. (...) Ca resursă bancară, sigur, orice ban este bun“, spune directorul general adjunct al BRD și vicepreședinte al Asociației Române a Băncilor, Petre Bunescu. Majorarea contribuțiilor către fon­durile de pe Pilonul II, cu câte 0,5% pe an, pentru a ajunge la 6% în 2016, este prevăzută în legea care a pus bazele înființării acestui sistem.

Nerespectarea calendarului îi face pe reprezentanții administratorilor de fonduri să vorbească de nesiguranța sistemului.

Întregul sistem privat de pensii devine nesigur

„Totul devine extrem de nesigur“, afirmă, în acest context, directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. „Problema este că se pune sub semnul întrebării un sistem stabilit prin lege și pe baza căruia au intrat în țară investiții de 500 de milioane de euro“, mai spune oficialul ING. Incertitudinea respectării calendarului se reflectă atât asupra sumelor care vor fi acumulate de participanți în conturile individuale, cât și asupra afacerilor fondurilor de pensii.

Din cauza nemajorării contribu­țiilor, veniturile din comisioane încasate de administratori vor fi cu 20% mai mici decât cele pe care mizau. Veniturile nerealizate s-ar putea ridica la aproximativ 1,9 milioane de euro, potrivit calculelor realizate de Capital pe baza ultimelor contribuții virate către fonduri.

În ultimele două luni, ponderea conturilor goale, pentru care nu au fost plătite contribuții, a crescut. Fenomenul se va amplifica în acest an, ca urmare a creșterii șomajului sau a lipsei de lichidități a firmelor.

În cazul contribuțiior aferente lu­nii noiembrie, virate către fonduri în ianuarie, conturile goale au reprezen­tat aproape 26% din total, față de 23% până în septembrie. În plus, pentru circa 11% din cele 4,58 milioane de par­ticipanți la sistem, nu a fost virată nicio contribuție.

Avertismente dure pentru consecinţe nedorite

APAPR, formată din administratori ai fondurilor de pensii și din bănci depozitare, a protestat față de înghețarea contribuțiilor. Asociația a obținut și reacții oficiale de la organizații in­­ternaționale precum Federația Eu­ropeană a Fondurilor de Pensii și Fe­derația Internațională a Administratorilor de Fonduri de Pensii, în care se afirmă că ar trebui respectat calendarul de majorare al contribuțiilor. În plus, acționarii societăților de ad­ministrare a fondurilor invocă și tratatele de protejare a investițiilor.

„Reducerea nivelului contri­bu­țiilor cu 0,5% înseamnă o diminuare a pensiei private cu 15%“, se afirmă într-o scrisoare a Federației Europeane a Fondurilor de Pensii, făcându-se referire la cercetări academice independente.

Potrivit unui calcul estimativ al APAPR, menținerea contribuțiilor la 2% în acest an ar putea însemna un minus de circa 2.000 de lei în contul fiecărui participant până la finele perioadei de cotizare. Calculul este realizat în condițiile unei perioade medii de cotizare, pe baza salariului mediu brut pe economie.

Aceste calcule arată că efectele pla­­fonării contribuțiilor nu sunt minore. „Cei mai vehemenți ar trebui să fie acum cei peste patru milioane de tineri, cărora prin această măsură li se bagă efectiv mâna în buzunare“, afirmă președintele APAPR, Crinu Andanuț.

«Problema este că se pune sub semnul întrebării un sistem stabilit prin lege și pe baza căruia au intrat în țară investiții de 500 de milioane de euro.»
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii

2.000 de lei este suma cu care s-ar putea diminua contul pensiei finale în cazul plafonării contribuțiilor în acest an, potrivit unor ­calcule estimative ­realizate de APAPR

PARTICIPANŢI
• 4,58 milioane de persoane au con­turi la fondurile de pe Pilonul II
• 4 milioane de clienți au bani în conturile de pensii obligatorii
• 3,4 milioane de clienți au avut contribuții în ianuarie 2009

Adauga comentariul tau

Comentarii cititori (0)

Nume:^*

Subiect:^*

Comentariu:^*

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Asteapta, se incarca...