Editia tiparita
Industria cărţii, în plină criză: cine şi cum va supravieţui revoluţiei tehnologice?
Autor: Ioana Calen
Publicat: 10 Februarie 2010
Vizionari: 1494;
Deşi, în perceptia împătimiţilor de lectură, literatura are o aură de transcendenţă şi pare ruptă de contextul socio-economic în care a fost creată, genurile şi chiar stilurile literare au fost modelate de forţe financiare şi depind de starea generală a economiei şi de evoluţiile tehnologice.
Romanul a apărut în secolul XVIII, atunci când circumstanţele financiare şi tehnologice au permis apariţia sa ca gen. Noile tehnologii de printare la nivel industrial permiteau scoaterea unor tiraje relativ mari la un preţ scăzut, iar piaţa capitalistă emergentă în acea periadă a făcut pentru prima oară operele literare accesibile maselor, devenind nu doar o formă de instruire exersată în academii şi scoli, ci şi o formă de entertainment a clasei mijlocii. Odată ce lectura romanelor s-a instaurat ca modă, aceasta a putut fi transformată în business.
Schimbarea la faţă a autorului
Editurile secolului XX sunt business-uri mult mai complexe decât acum doar câteva zeci de ani în urmă, iar industria cărţii se aliniază ca modele de afaceri, marketing 
şi promovare în acelaşi rând cu orice alte companii de producţie.
Aparatele de marketing şi PR au schimbat statutul scriitorului din arhetipul boemului genial retras în lumea sa interioară în adevărat pop star care are nu doar un rol de producător, ci şi de entertainer, fiind obligat, pentru a face faţă noilor cerinţe, să susţină turnee de promovare, întâlniri cu cititorii, conferinţe sau evenimente mondene, să îşi creeze strategii de imagine sau să injecteze constant conţinut în extensiile online ale cărţilor. Agenţii literari au schimbat natura muncii scriitorului, practicând un soi de impresariat literar şi introducând încă un rol în industrie.
„La fel ca şi în artele vizuale şi performative, şi în domeniul cărţii trebuie să înceapă să se vorbească de "auctorialitate multiplă". Oricum, există mai mulţi autori "up to date" decât edituri. La noi nu se poate vorbi încă de creativitate editorială, aşa cum în artele vizuale se vorbeşte de creativitate curatorială, dar editorul trebuie să acţioneze ca un curator, să imagineze linii întregi de proiecte, să propună autorilor proiecte în funcţie de o bună cunoaştere a potenţialului lor creator. La noi, autorii încă sunt lăsaţi să doarmă, să-şi rumege creativitatea (câtă e) pe calapoadele vechilor genuri: roman, poezie etc. Nu vine să-i trezească nimeni, să-i pună la lucru şi, deci, să-i scoată din zona mizeriei, a fantasmei de a fi asistaţi, să-i integreze social şi, deci, pecuniar”, spune teoreticianul Bogdan Ghiu pentru capital.ro. Răzvan Penescu, iniţiatorul proiectului Liternet.ro, vede autorul ca pe o creaţie a unui om de marketing, „ceea ce e trist, deşi unii dintre cei promovaţi sunt chiar buni”.
Ce nu merge în business-ul autohton
Titlurile din presa internaţională anunţă declinul modelului de business actual în industria cărţii, iar recesiunea este doar unul dintre agenţii acestei schimbări. Era digitală a adus o revoluţie tehnologică şi economică asemănătoare cu cea de la începutul perioadei industriale, şi asta se reflectă deja în forma şi stilul romanelor.
Edituri mari precum Simon & Schuster, Macmillan, HarperCollins, Doubleday sau Houghton Mifflin Harcourt fac restructurări de personal şi îşi reorganizează afacerile, aşa cum este şi cazul editurii Nemira din România, care a anunţat că intră în reorganizare judiciară la sfârşitul anului trecut.
Unul dintre punctele nevralgice ale industrei de carte autohtonă este sistemul retrograd de distribuţie, pentru că distribuitorii nu se implică în promovarea cărţilor atâta vreme cât pot da la retur ce nu s-a vândut. „Pe de o parte este dificl modul de lucru, în sensul în care plăţile se fac pe măsura vânzărilor, existând astfel dreptul de a returna eventualele exemplare nevândute. În Germania, spre exemplu, colaborarea cu un distribuitor implică o mare responsabilitate din partea acestuia. Neavând dreptul de retur, fiecare librărie îşi dezvoltă propria strategie de marketing, astfel încât să îşi vândă cărţile achiziţionate de la edituri. O altă sensibilitate este că aproape toate librăriile seamănă perfect între ele. Nu sunt diferenţiate, indiferent de brand, majoritatea arată la fel. Acest fapt se traduce prin lipsa de atractivitate faţă de cititor”, explică Bogdan Ungureanu, directorul editurii Publica.
Răzvan Penescu vorbeşte, la rândul său, despre sufocarea cititorului prin aglomerarea pieţei cu cărţi prost traduse şi deloc nişate. „Asta face ca o carte cu potenţial de 10.000 de exemplare să se vândă în maximum 1.000. Faptul că ziarele vând 200-300.000 de exemplare din fiecare volum şi chiar faptul că LiterNet are o medie de descărcări de peste 4.500 de exemplare pe carte electronică, arată că piaţa pe care se joacă editurile e subdezvoltată”, a comentat Penescu.
Neintegrarea editurilor pe piaţa actuală de carte este, în opinia lui Bogdan Ghiu, consecinţa lipsei de curaj şi de anvergură: „Sistemul editorial românesc nu a devenit o industrie şi de aceea este extrem de fragil. Tocmai de aceea nu-şi permite nici mari gesturi, nici luxul dezvoltării unor adevărate nişe.
Cartea nu e moartă, cartea se transformă
În ceea ce priveşte viitorul cărţii, publicaţiile tradiţionale, de renume, se grăbesc să anunţe sfârşitul afacerilor cu cărţi, din cauza pirateriei, a recesiunii, a invaziei noilor suporturi de lectură sau a concurenţei pe care produsele de entertainment o fac cărţilor, în timp ce blogurile culturale şi publicaţiile underground sărbătoresc începutul unei noi ere în literatură. Aşa cum muzica devine din ce în ce mai versatilă, putând fi accesată într-o diversitate de forme, formate şi preţuri, romanul se va reinventa în ceva mai ieftin, mai accesibil şi mai prietenos pentru noile generaţii de cititori.
Una dintre cele mai folosite metode de marketing constă în colaborări cu industriile de entertainment precum jocurile video sau filmele. „Colaborările hibrid îşi arată deja potenţialul pe o piaţă deezvoltată, iar modelul Harry Potter este verificat. După cartea ambalată bine cu marketing cât cuprinde, urmează filmul, un blockbuster cu o coloană sonoră de zile mari, special compusă. Evident, urmează toate produsele de tip suvenire, jocuri etc. Cărţile hibrid îşi vor căuta tot felul de extensii specifice care să compenseze pierderile cauzate de piraterie sau de recesiune. Cartea va putea fi continuată de cititori pe pagini web, unde aceştia nu se vor mulţumi doar cu lectura pasivă, ci vor intra în pielea personajelor, ca în MMORPG-uri. Editorii se vor folosi de realitatea augmentată, pentru a scoate cartea din dimensiunea clasică”, explică Andra Matzal, reprezentanta editurii Art, pentru capital.ro.
Teoreticianul Bogdan Ghiu este însă de părere că România este departe de aceste scenarii care de pe plaiurile mioritice par de doemniul SF. „La noi? Nu cred că vor arăta în vreun fel colaborările hibrid de carte. Cel puţin în zona filmului, chiar e vorba de industrie. Poate micro-colaborări cu zona web divertismentului. Dar noi continuăm să fim o cultură tradiţionalistă, conservatoare, pentru care Cartea este ceva mare şi sfânt, ca Ştefan. Chiar şi cu schimbările de generaţie, genul acesta de colaborări va ţine de un model de import”, a subliniat Ghiu într-un interviu pentru capital.ro.
Noile modele de business
Noile modele de afaceri din domeniul cărţilor vor fi obligate să se orienteze din ce în ce mai mult către zona online şi să se diversifice într-un mod divers, atât sub formă de conţinut, cât şi ca abordare, format, distribuţie şi chiar interacţiune cu clienţii. „Se vor folosi din ce în ce mai mult de mediul digital şi, asemenea cinematografelor IMAX, vor trebui să-i ofere consumatorului ceva în plus. Cred că pe piaţa românească va creşte (ar trebui, cel puţin) oferta de literatură locală. Scriitorii români devin din ce în ce mai interesanţi atât pentru edituri, cât şi pentru cititori”, spune Andra Matzal.
Odată ce readerele electronice de carte vor deveni la fel de comune în casele oamenilor ca şi computerele personale, multe dintre acestea putând îndeplini inclusiv această funcţie, cartea se va vinde din ce în ce mai mult online, iar formatele hard-cover se vor vinde pe sistem print-on-demand: editare la cerere a unor titluri epuizate, dar din care ar fi contra-economic să se mai imprime un tiraj.
La nivel de conţinut, jucătorii învingători vor fi aceea care mizează pe conţinut nişat şi strategii personalizate de marketing. „În glumă, dar în serios, editurile viitorului vor semăna cu modelul Publica. Mai toate vor trebui să îşi restrângă adresabilitatea la un public mai nişat. Numai restrângând şi calibrând publicul ţintă te poţi dezvolta. Referitor la modelul de business al editurilor, o editură mică are şanse reale de supravieţuire. În momentul în care publici zeci de titluri lunar, destinul acestor cărti este unul tragic. Pe de o parte piaţa nu are o asemenea putere de asimilare, pe de alta nici tu ca editor nu ai timp suficient la dispoziţie pentru promovarea şi îngrijirea acestora. În plus, limitându-te la un public dintr-o anumită zonă de interes, vei deveni mai dezirabil şi mai încrezător pentru acesta”, comentează reprezentantul editurii Publica, Bogdan Ungureanu.
Surorilor si fratilor ... !
Trimis de Aandrei la 11 Februarie 2010 01:21:59
Cartile sunt prea scumpe ! Restul , minciuni !
carti moderne
Trimis de Bobu la 10 Februarie 2010 16:50:50
cartile de tip pdf ar trebui sa fie la un pret foarte mic, deoarece fiecare dintre noi am putea deveni scriitori,poeti. Eu stiu ca exista multe persoane din Romania care compun poezii frumoase dar nimeni nu s-aa gandit la editarea ei in carte datorita pretului mare cu care era tiparita
Despre cartile prost traduse
Trimis de teufelssohn la 10 Februarie 2010 16:49:49
Pai cum sa nu abunde piata de carti prost traduse, cand editurile cauta traducatorii ei mai ieftini, nu pe cei mai buni? Exact ca SRLurile de traduceri. Si nu ai ce sa le faci, e mafia AERului lui Liiceanu, in primul rand. Ei fac preturile, iar traducatorul, daca isi cere drepturile, este santajat la modul ordinar ca daca nu accepta cei maxim 7-8 lei pe pagina, editura la colabora cu alt traducator. Ba dimpotriva, dupa ce ai facut o lucrare sa zicem la 7 lei pagina, la urmatoarea esti sanjajat sa o faci mai ieftin, cu 6 sau chair cu 5 lei pagina, ca altfel editura da cartea la altcineva la tradus. Basca faptul ca exista "edituri" care traduc carti intregi gratis, adica impart cartea in 50 de fragmente si dau anunt ca vor traducatori. Cum imbulzeala e mare, se gasesc 50 de fraieri care sa accepte o asa-zisa traducere-test si uite asa "editura" traduce moca, fara sa plateasca. Iar calitatea este aia care este.
• Teufelssohn are dreptate!
Trimis de Sosetuta la 3 Martie 2010 18:38:55
Eu am picat deja in doua plase cu "traduceri-test", era sa pic in vreo zece, pana acum n-am gasit decat o editura corecta. Una dintre editurile cu mostre gratuite cauta si zilele astea traducatori; anul trecut pe vremea asta , si-au tradus cateva carti moca, le-am vazut si in librarii. Ce se poate face oare? Nu mi-e atat de fraierii care traduc gratis (ca unii nici nu vor sa te asculte cand tu, patitul, le spui sa nu accepte), cat de faptul ca niste escroci din astia fac avere din inselatorii... culturale!!!!!
Piata de carte
Trimis de Cristi la 10 Februarie 2010 13:05:28
Daca piata de carte din Romania este mediocra, vina principala o au editurile; peste tot in lume distributia cartilor se face exclusiv prin intermediul librariilor (clasice sau online). La noi editurile, in loc sa se ocupe doar de editare (cu tot ce inseamna asta) si de promovarea cartilor si autorilor, aloca resurse financiare, umane si logistice cu distributia. Ca atare nici librariile nu sunt interesate in mod special de promovarea cartilor, atata vreme cat editurile isi vand in mod direct cartile cu reduceri foarte mari (egale cu cele pe care le dau librariilor de cele mai multe ori). De ce ar mai fi interesata o librarie sa se zbata sa promoveze o carte sau o editura, daca aceasta ii trimite cartile abia dupa ce a vandut singura cateva mii de exemplare? De ce sa platesti in avans carti (pentru un discount mai bun eventual) daca editura trimite cartea foarte tarziu sau deloc catre librarii. De ce sa faca librariile diverse campanii de atragere a clientilor daca editurile nu livreaza DELOC titluri vandabile? Urmare a acestor "politici editoriale" librariile nu au venituri suficiente pentru supravietuire, ca sa nu mai spun de dezvoltare. Un alt efect este faptul ca multe librarii se inchid sau isi restrang activitatea. Mai sunt multe de spus, dar ma opresc aici.
dya@yahoo.com
Trimis de dya la 10 Februarie 2010 10:07:43
Buna,
Nu inteleg abundenta de cuvinte din engleza, ai fi putut folosi afacere in loc de business de exemplu.As dori sa subliniez ca nu e corect sa spui "mult mai complex" , complex nu are grad de comparatie.Cel mult ai putea spune "la fel de complex."Harry Potter e un bun exemplu pentru directia in care trebuie promovata o carte, singura problema e ca desi s-a vandut in sute de milioane de exemplare tot ramane o carte mediocra.
• danroli@yahoo.com
Trimis de Cititor la 10 Februarie 2010 12:07:50
Problema nu este revolutia tehnologica ci pretul cartilor care a tot crescut. Sa fie sanatoase toate editurile ce s-au extins mai mult decat le era plapuma si acum dau toate faliment. Cred si eu cand o carte pe amazon era 10$ si "editura X-ulescu" mi-o dadea , netradusa, la 20.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
