Editia tiparita
Guvernul acoperă gaura de la buget cu banii de la Eximbank
Autor: Raluca Barbuneanu
Publicat: 26 Noiembrie 2009
Vizionari: 2117;
Deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB în octombrie, menţinându-se la acelaşi nivel ca în luna precedentă. Performanţa n-ar fi putut să fie realizată fără un artificiu contabil prin care statul şi-a redus cheltuielile preluând 1,8 miliarde de lei (420 de milioane de euro) de la Eximbank.
În execuţia bugetară pe luna octombrie, publicată ieri pe site-ul ministerului de finanţe apare şi un transfer de 1,8 miliarde de lei de la Eximbank, în favoarea statului. Suma este trecută cu minus, la cheltuieli. Fără aceast artificiu, deficitul bugetar ar fi urcat la 5,5% din PIB.
Reprezentanţii ministerului de Finanţe susţin că suma de 1,8 miliarde de lei este reprezentantă de „disponibilităţi ale ministerului” constituite potrivit legii de funcţionare a Eximbank. Potrivit ordonanţei de rectificare a bugetului de stat, emisă în august, sumele disponibile în diferite fonduri de garantare gestionate de Eximbank (vezi notă), precum cel pentru garanţii de export, pentru garantarea creditelor vor fi trecute în bugetul de stat sub formă de cheltuieli negative.
Venituri şi cheltuieli
În luna octombrie, veniturile totale s-au ridicat la 131 miliarde de lei, în creştere cu 13,2% faţă de septembrie. Cheltuielile la bugetul consolidat au fost de 156,5 miliarde de lei, crescând cu doar 10,7%, sub ritmul de creştere a veniturilor. Fără transferul de la Eximbank, cheltuielile ar fi ajuns la peste 158 de miliarde de lei.
La capitolul investiţii, cheltuielile de capital 
au crescut cu 14,66%, până la 16,8 miliarde de lei, dar MFP precizează că totalul cheltuielilor pentru investiţii s-a cifrat la 25,9 miliarde lei, respectiv 5,2% din PIB.
La cheltuielile de personal, ministerul Finanţelor precizează că nivelul mediu lunar din primele 10 luni ale anului 2009 este cu 7,3% mai mic decât cheltuielile medii lunare din ultimul trimestru al anului 2008, în condiţiile în care cel de-al 13-lea salariu a fost achitat în prima parte a anului 2009. Faţă de luna septembrie, cheltuielile au crescut cu 9,41%, sub media generală.
În ceea ce priveşte veniturile la vistieria statului, încasările din impozitul pe profit s-au redus la 10 luni cu 11,3% faţă de realizările din perioada similară din 2008, cele din TVA au scăzut cu 18,7%, respectiv cu 6,5 miliarde lei, iar contribuţiile de asigurări sociale s-au diminuat cu 1,4%.
Impozitul pe profit a adus la buget 11,13 miliarde lei, încasările din TVA au însumat 28,48 miliarde lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au totalizat 40,212 miliarde lei.
La capitolul încasări, o evoluţie pozitivă a fost înregistrată de impozitul pe venit, care a urcat cu 2,9%, şi de veniturile din accize, în creştere cu 11,6%, la 12,65 miliarde lei.
FMI şi autorităţile române au convenit pentru acest an o ţintă de deficit de 7,3% din PIB, faţă de un program iniţial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indică un sold negativ la finele anului de 7,8 - 8% din PIB.
Cum a făcut statul bani de la Eximbank
Fondurile aflate la dispoziţia Eximbank, care au fost folosite pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt:
a. fondurile pentru garanţii de export, pentru garantarea creditelor de export, a creditelor cumpărător şi a investiţiilor româneşti în străinătate, precum şi a activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a tranzacţiilor internaţionale
b. fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export, a garanţiilor de export,...
c. fondul destinat stimulării operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru finanţarea, cofinanţarea şi refinanţarea activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a IMM-urilor
d. fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor obţinute în vederea realizării de bunuri şi servicii destinate exportului;
e. alte fonduri care vor fi înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalităţilor de utilizare.
comentarii deplasate...
Trimis de brucanianul la 27 Noiembrie 2009 12:08:32
Nu stiu ce comentarii au facut acesti 2 oameni,nici nu ma intereseaza,sa vorbim de EXIMBANK,care nu poate fi o filiala aBNR,implicit doar ajuta guvernul inexistent sa iasa din starea asta de cacao.Cei doi comentatori trebuiau sa comenteze la triada televiziunilor,nicidecum un comentariu aberant si la nelalocul acetui articol,Nastase 4 case si ILIESCU au primit aminari si NUP...Dupa Boboteaza nu cred ca EXIMBANK va mai reusi sa spele funduletul datoriilor mari facute de guvernele de dupa 1990...No comment,asteptati euro la 4,48,si rectificarea bugetului nefacut in martie 2010!
Cauza disperarii patronului PD-L
Trimis de mircea la 26 Noiembrie 2009 19:53:05
De ce mai vrea un mandat de preşedinte Traian Băsescu? Pentru că în dosarul „Flota“ nu a intervenit prescripţia. Dacă Băsescu pierde alegerile, partea care se află trimisă înapoi la DNA, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va trebui reactivată, pentru ca ancheta să fie refăcută şi pentru a se da o soluţie clară în cauză, care nu poate fi decât scoaterea de sub urmărire penală sau trimiterea sa în faţa instanţei. Până pe 6 decembrie, preşedintele are imunitate absolută. Dacă pierde alegerile, dosarul „Flota“ va trebui reactivat după cinci ani de suspendare a anchetei. Documentul care a stat la baza începerii urmăririi penale şi care este parte din rechizitoriul întocmit de foştii procurori anticorupţie punctează existenţa unor documente ce-l incriminau pe Traian Băsescu. Cu toate că ştia de ele, în confruntarea electorală cu Crin Antonescu, preşedintele a minţit, spunând: „N-am semnat nici un act!“.
Prin adresa 52/C/2003, Ioan Amarie, procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie la acea dată, o informa pe Rodica Stănoiu, ministru al Justiţiei, de sesizarea comisiei speciale ce urma, în conformitate cu Legea 15/92 privind responsabilitatea ministerială, să se pronunţe pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Transporturilor Traian Băsescu, deoarece existau date certe şi documente ce probau implicarea acestuia în dispariţia flotei maritime româneşti.
„Din materialul probator prezentat rezultă însă în mod evident că activitatea lor infracţională, pe cazul în speţă, a fost înlesnită direct şi de fostul ministru al transporturilor domnul Băsescu Traian, astfel că se impune extinderea cercetărilor şi efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248/1 combinat cu art. 248 Cod penal“, se arăta în adresa trimisă la finele anului 2002 Preşedinţiei de către PNA Din acest document reies clar şi actele pe care Traian Băsescu şi-a pus semnătura, şi care se află anexate la dosarul cauzei. Acestea sunt:
- Scrisoarea de intenţie semnată de Băsescu împreună cu inculpatul Călin Marinescu în 1991, încheiată cu unul dintre departamentele TORVALD KLAVENESS GROUP NORVEGIA, care a stat la baza constituirii societăţii mixte PETROKLAV Inc.Bahamas, la acea dată Băsescu fiind şef al Departamentului Marinei Civile din cadrul Ministerului Transporturilor.
- Băsescu s-a „autoaprobat“ director al părţii române în PETROKLAV Inc.Bahamas, preluând, conform statutului noii societăţi, şi funcţia de preşedinte, semnând hotărâri ale şedinţelor B.O.D. PETROKLAV.
- Apariţia noii societăţi mixte PETROKLAV Management Inc.Liberia din 1992 nu a avut la bază o hotărâre de guvern, procurorii arătând că aceasta era în atribuţiile lui Traian Băsescu în calitate de ministru al Transporturilor.
- Semnarea de către Traian Băsescu a Ordinului 1349 din 31.01.1991, document neînregistrat şi negăsit în arhiva Ministerului Transporturilor, ci doar la C.N.M. Petromin S.A.
- Ordinul 457 din 11.08.1992, prin care navele au fost transferate din proprietatea CNP PETROMIN şi s-a acordat dreptul de arborare a pavilionului românesc pe nave ce deveniseră proprietate a companiei PETROMIN OVERSEAS cu sediul în Liberia.
- Arborarea pavilionului liberian pe şase nave româneşti a fost făcută prin Ordinul 418 din 20.07.1992 semnat de Traian Băsescu.
- În perioada 1998-2001, ministrul Traian Băsescu a emis ordine de retragere a arborării pavilionului românesc şi celorlalte nave afectate relaţiilor cu partenerii norvegieni.
Amarie: „Documentul e real, ca şi cele la care se face referire!“
Fostul procuror general al PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie care şi-a transformat denumirea în DNA), Ioan Amarie, confirmă existenţa documentului prin care a solicitat autorităţilor statului, în 2003, avizarea începerii urmăririi penale împotriva lui Traian Băsescu, pentru „activitatea infracţională a acestuia. Amarie a declarat, miercuri, 25 noiembrie 2009, pentru Cotidianul: „După ce s-a primit avizul pentru începerea urmăririi penale, dosarul şi-a urmat cursul firesc şi toate documentele de care se face vorbire în solicitarea trimisă la autorităţile statului în 2002-2003 se regăsesc în rechizitoriu şi sunt ataşate la dosar! Documentul e real, ca şi cele la care se face referire!“.
Ceea ce-l face pe Traian Băsescu să creadă că nimeni nu va putea să-l mai tragă la răspundere este cea de-a doua expertiză realizată în dosarul „Flota“, unde nu mai apare nici un prejudiciu. Ea a fost finalizată în 20 septembrie 2007, pe timpul mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, în dosarul care-i privea pe ceilalţi 80 de inculpaţi. Deşi partea care-l priveşte este suspendată de la cercetări din cauza imunităţii preşedintelui, Băsescu s-a folosit de acest document în această campanie electorală, in extenso, preluându-l din ancheta propriu-zisă realizată asupra celorlalte persoane implicate.
• la puscarie cu hotu
Trimis de mutux511 la 27 Noiembrie 2009 00:15:53
unde sunte-ti cocalarilor (plati-ti de bashescu) sa comenta-ti la articolul asta.?..a-ti luat pauza de masa?...hai repede veni-ti la show
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
