Editia tiparita
GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Slovenia
Autor: Otilia Cristea
Publicat: 11 Septembrie 2009
Vizionari: 4365;
Micuţa Slovenia, care abia începe să-şi facă loc între ţările preferate de români pentru vacanţă, are multe de oferit vizitatorilor săi: superbe peisaje în staţiunile de la ţărmul Adriaticii, cochete oraşe medievale, nenumărate peşteri, castele frumoasele, vaste păduri (jumătate din suprafaţa ţării este împădurită), podişuri şi văi străbătute de râuri şi, mândria slovenilor, Alpii Iulieni, cu crestele lor mereu acoperite de zăpadă.
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Republica Slovenia, care este stat membru al Uniunii Europene din 2004. Prin urmare, moneda de schimb de aici este, începând cu 2007, euro. Slovenia e o ţară foarte liniştită şi sigură, atenţionările autorităţilor legate de siguranţa personală fiind minime pentru această destinaţie din centrul Europei.
Dacă vrei să ajungi în Slovenia cu avionul, gândeşte-te mai bine. Din România nu există niciun zbor direct spre acestă ţară, doar câteva cu escală la companiile de linie, însă preţurile nu sunt prea accesibile.
Vignete pentru maşini
În cazul cel mai probabil în care te îndrepţi spre această destinaţie cu maşina personală, ţine cont 
că trebuie să îţi procuri o vignetă. Aceasta costă 15 euro pentru o săptămână sau 30 de euro pentru o lună şi poate fi achiziţionată de la punctele de frontieră şi de la staţiile de carburanţi, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe.
Nu depăşi limitele de viteză (în localităţi - 60 km/h, în afara localităţilor - 90 km/h, pe autostrăzi - 130 km/h) dacă nu vrei să te alegi cu vreo amendă de la 300 la 1.000 de euro şi lasă detectorul de radar sau antiradarul acasă, pentru că în Slovenia astfel de dispozitive sunt interzise.
Drumurile Sloveniei se află într-o stare bună. Țara e împânzită de autostrăzi, motiv pentru care îţi va veni uşor să ajungi repede dintr-un colţ al ţării în altul. Parcarea se face în locurile amenajate, contra cost. Pentru a evita orice neplăceri, asigură-te că tichetul de parcare este afişat la vedere în interiorul maşinii.
Atenţi cu identitatea lor
Dintre celelalte şase state care formau fosta Iugoslavie, se poate spune despre Slovenia că este cea mai dezvoltată, mai ales datorită apropierii de Occident. De aceea, slovenilor nu le place nici să fie consideraţi ca făcând parte din Europa de Est, nici concepţia greşită că ar fi făcut parte din blocul sovietic, însă nu au nicio problemă să vorbească despre perioada comunistă, având şi ei nostalgicii lor. De asemenea, se mândresc cu faptul că Slovenia a fost prima republică federală care s-a rupt de fosta Iugoslavie.
Ca oameni, slovenii sunt ceva mai rezervaţi în relaţiile cu străinii, cel puţin comparativ cu vecinii lor croaţi, unguri sau italieni, dar, pe măsură ce interacţionează, devin deschişi şi prietenoşi.
Fără bariere lingvistice
Limba engleză se învaţă de timpuriu în şcoli şi slovenii mai au avantajul de a nu avea programe televizate dublate, un factor important în familiarizarea cu alte limbi internaţionale. Astfel, nu ezita să te adresezi slovenilor în engleză, în special tinerilor, iar în unităţile de primire din sectorul turistic nici nu se pune problema să întâmpini dificultăţi de comunicare. Nici în localuri nu trebuie să-ţi faci griji, pentru că în zonele turistice meniurile sunt şi în slovenă, şi în engleză.
Un sfat care se aplică aproape peste tot pe unde călătoreşti este să încerci să reţii câteva expresii uzuale în limba slovenă, efort care va fi apreciat şi răsplătit de locuitori, pentru că aceştia sunt conştienţi de faptul că limba lor nu este una foarte populară printre străini şi nicidecum uşoară. Ți-ar putea fi de folos câteva expresii precum „Dober dan” („Bună ziua”), Dober večer („Bună seara”), „Hvala” („Mulţumesc”), „Prosim” („Vă rog”), „Oprostite” („Scuzaţi-mă”), „Nasvidenje!” („La revedere”).
Cât despre bacşişul pe care trebuie să-l laşi la localuri, în general, cei care prestează servicii aşteaptă, în special de la turişti, o „atenţie” de 10%. Cu toate acestea, slovenii, de fel, nu obişnuiesc să lase bacşiş, aşa că dacă vei lăsa mai puţin sau deloc nu vei atrage antipatia nimănui.
O ţară de văzut oricând
Nu există un sezon anume care să fie cel mai potrivit pentru o vacanţă în Slovenia. Fiecare anotimp are atracţiile lui. La munte zăpada întârzie până prin iunie sau chiar iulie, dar intervalul perfect pentru schi este decembrie – martie. Primăvara este ideală pentru drumeţii prin variatul relief al ţării.
Vara este perfectă atât pentru munte, cât şi pentru lenevit pe malul mării, la plajă, dar şi pentru vizitat frumoasele oraşe ale Sloveniei. Sezonul estival este, însă, cel mai aglomerat, aşa că dacă alegi această perioadă ar fi bine să faci rezervările pentru cazare din timp. Toamna este temperatura perfectă pentru vizitarea oraşelor, dar şi pentru drumeţii în zonele de munte.
Ljubljana văzută din balonul cu aer cald!
Ljubljana este un oraş cochet, dar micuţ pentru o capitală, măsurând ca suprafaţă cam cât Braşovul. Foarte colorat atât ziua, când te ameţesc nuanţele vii ale nenumăratelor flori, dar şi seara, când luminile împodobesc străzile, podurile peste râul Ljubljanica şi toate monumentele. Pentru cea mai frumoasă vedere aspura oraşului poţi să urci în turnul castelului din oraş.
Dacă vrei o amintire de neuitat din Ljubljana, poţi încerca un tur al oraşului din balon: pentru asta trebuie să ajungi la centrul de informare turistică, iar distracţia costă 82,6 euro. Preţul include cursa de o oră cu balonul la înălţimimi de la 50 la 500 de metri, transportul de la locul unde aterizezi înapoi la locul de unde ai plecat, un pahar de şampanie, o diplomă şi o asigurare.
Oraşele medievale de pe coastă
Zona de coastă a ţării este înghesuită între Italia şi Croaţia şi se întinde pe doar 47 de kilometri. Peisajele superbe de la ţărmul mai mult stâncos al Sloveniei la Marea Adriatică rivalizează cu cele de pe coasta croată, care este mai populară printre turişti, dar şi cu cele de pe coasta slovenă.
Cel mai mare oraş-port de pe coastă este Koper, dar mai potrivite pentru vacanţe sunt Piran şi Izola, două oraşe medievale cu străduţe înguste, perfecte pentru recreere. Staţiunea cu cea mai mare notorietate de la malul sloven al Adriaticii este Portoroz, care aparţine de oraşul Piran.
Cu trenuleţul prin peşteră
Peştera Postojna, din localitatea cu acelaşi nume, este una dintre principalele atracţii din Slovenia şi este luată cu asalt de turişti aproape pe tot parcursul anului. Nu trebuie să ratezi o plimbare cu trenuleţul prin galeriile acestei peşeri, pentru a explora lumea carstică subterană din Postojna. Ține cont că în peşteră temperatura nu depăşeşte 8 grade, aşa că ia cu tine şi ceva mai gros de îmbrăcat şi evită sandalele, dar dacă uiţi, există şi de închiriat haine groase.
Vizita durează cam o oră şi jumătate, cu trenuleţul şi pe jos, iar tariful de vizitare este de 20 de euro. Poţi combina biletul şi cu o intrare la castelul Predjama, care se află la 9 kilometri de Postojna, iar acest pachet te costă 26 de euro. Aproape de graniţa cu Austria se află un alt oraş care merită văzut în vacanţa din Slovenia este Maribor, al doilea ca mărime din ţară, şi întreaga regiune Pohorje.
Alpii Iulieni, nestematele slovenilor
Privelişti minunate care într-adevăr îţi vor tăia respiraţia vei găsi la munte, în Alpii Iulieni. O bucăţică ruptă din rai este oraşul Bled, unde găseşti lacul şi castelul cu acelaşi nume. În centrul lacului „pluteşte” insula pe care se află o micuţă biserică albă, iar pe mal, pe o stâncă înaltă, tronează Castelul Bled. Aceste splendori le găseşti la marginea Parcului Naţional Triglav, unde se află Muntele Triglav (2.864 de metri), cel mai înalt al Sloveniei, mândria ţării, mai ales că muntele apare şi pe stema Sloveniei. O variantă ceva mai sălbatică după popularul Bled este lacul glaciar Bojini.
Pentru cei care vor să vină la schi, Slovenia are, printre altele, staţiunea Kranjska Gora, în sud-vestul ţării, o cunoscută bază alpină pentru schi şi sărituri. De asemenea, la mare căutare sunt şi Bohinj şi Mariborsko Pohorje. Pârtiile din aceste staţiuni, foarte bine întreţinute, se întind pe aproximativ 60 de kilometri.
Alte locuri pe care nu ar trebui să le ratezi în Slovenia ar fi, printre multe altele, Peşterile Skocjan, monument
înscris pe lista UNESCO, staţiunea montană Rogla, Ptuj – unul dintre cele mai vechi oraşe ale Sloveniei, Lipica – locul de origine al cailor nobili lipiţani, Canionul Vintgar, cu pereţii sculptaţi de râul Radovna.
Pasiune pentru mâncare
Slovenia nu dezamăgeşte nici la capitolul mâncare, potrivit lui Emanuel Ciocu, editorul site-ului cevabun.ro, care ne-a făcut o descriere a bucătăriei slovene.
Deşi în aparenţă bucătăria slovenă pare lipsită de originalitate – deoarece multe dintre preparatele sale se regăsesc şi în cultura culinară a altor popoare – slovenii au o lungă şi îndelungată pasiune pentru mâncare şi diversificarea acesteia. Prima carte de bucate în limba slovenă, apărută în 1799, stă mărturire în acest sens.
Influenţe din toate părţile
Puternicele influenţe austro-ungare, italiene şi balcanice sunt greu de ignorat, însă caracterul local rezistă la tot pasul. Mănăstirile, fermele, oraşele şi satele slovene se străduiesc să-şi păstreze personalitatea fără a ignora curentele externe. Supele, spre exemplu, sunt relativ recent introduse în cultura culinară slovenă, dar s-au diversificat extraordinar în ultimii ani.
Turiştii regăsesc în Slovenia, ca şi în alte ţări din fosta Iugoslavie, influenţa turcă din reţeta locală de mititei (Čevapčiči) sau patiseria de influenţă turcească (burek); cea italiană din pizza (Pica), risotto cu ciuperci (Gobova rizota ), găluşte de cartofi (njoki) şi ravioli (žlikrofi) şi elementele bucătăriei austro-ungare din reţetele de carne afumată cu varză (Kmecka pojedina), şniţel vienez (Dunajski zrezek), gulaş (golaš) şi papricaş (paprikaš) de pui (Piscanec) sau vită ( Govedina).
Mâncare bună şi multă
Ca regulă generală, în Slovenia se mănâncă mult şi bine. La micul dejun (Zajtrk), la prânz (Kosilo) sau cină (Večerja) slovenii mănâncă bine la preţuri bune, uneori cam prea bine şi cam prea mult după părerea unora. Cărnurile de porc, afumate şi sărate, sunt prezenţe constante, în special în nord.
Micul dejun diferă de la zonă la zonă, fiind mai mult sau mai puţin influenţat de bucătăriile locale, cu accente etnice ale ţărilor înconjurătoare: italiană în vest, austriacă în nord, maghiară în nord-est şi balcano-sârbă în sud, dar şi de caracterul cosmopolit impus de caracterul turistic al multor locuri.
Prânzul constă în supă, fel principal şi desert. Caută supa zilei (Dnevna juha), de cocoş sau găină (Kokošja juha) sau vită (Goveja juha) cu tăieţei de casă (Rezanci).
Feluri consistente sau uşoare
Dacă eşti vegetarian, încearcă supa de roşii (Paradiznikova juha), de ciuperci (Gobova juha) sau legume (Zelenjavna juha). La felul principal poţi lua un Ljubljanski zrezek (cotlet de porc într-un pane cu brânză), Čebulna brzola (specialitate din carne de vită înăbuşită cu ceapă) sau Jota (o explozie calorică din fasole, cu varză şi cartofi, gătită cu carne sărată de porc). Mâncăruri mai uşoare, pe bază de peşte şi fructe de mare, se regăsesc pe coasta Adriaticii, unde creveţii (Škampi), sardelele şi codul prăjit (Ocvrti oslic) sunt la mare căutare. Dacă ai noroc şi bani poţi gusta chiar şi un homar (Jastog).
La desert, comandă o Potica (o ruladă umplută, de regulă, cu nucă), o adevărată instituţie naţională în Slovenia, la fel ca regionala Gibanica (produse de patiserie umplute cu mac, nucă sau brânză dulce cu stafide), specifică regiunii Prekmurje. Din tradiţia austro-ungară s-a păstrat Jabolcni zavitek (ştrudelul cu mere).
Ofertă bogată de vinuri
Vinurile (vino) slovene, roşii (rdece) şi albe (belo) sunt bune, deoarece multe dintre viile slovene se bucură de un microclimat similar cu cel din regiunea franceză a Bordeaux-ului. Cele 14 zone producătoare de vin sunt grupate în trei mari regiuni: Podravje, Posavje şi Primorska. Probabil cel mai particular vin al Sloveniei este Modra Frankinja, un vin roşu, dens şi puternic. Un alt sortiment local este rozeul Cvicek (din regiunea Dolenjska). Alte soiuri locale de calitate sunt Laški Rizling (un vin nobil cu buchet dens) şi Bizeljčan Beli (vinul alb de Bizeljsko) un bun vin alb, sec, potrivit pentru spriţ.
Cele mai cunoscute branduri locale de bere (Pivo) sunt Lasko şi Union, iar rachiurile de cireşe (Češnjevec) sau de prune (Slivovka ori Slivovica) sunt şi ele parte din cultura culinară slovenă.
DEZBATERE:
Ai fost în Slovenia ca turist? Spune-ne părerea ta despre această ţară!
DETALII:
Campania GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO va continua luni cu Malta.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Germania.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Spania.
Citeşte şi GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Franţa.
taxe
Trimis de ady la 12 Septembrie 2009 22:57:10
anul trecut am fost pentru prima data prin Slovenia si la vama am avut surpriza neplacuta sa vad ca nu pot plati vigneta decat pe sase luni care a fost de 35euro iar eu doar doream sa tranzitez tara.Vamesii nici habar nu aveau de engleza ca sa pot sa ma inteleg mai bine cu ei dar si s-au purtat foarte urat cu noi,asa ca nu sunt fan slovenia si cred ca nici nu voi fi.
• vignete
Trimis de Otilia Cristea la 13 Septembrie 2009 15:34:43
Noile vignete au fost introduse la 1 iulie 2009, si pot fi pe o saptamana, o luna sau un an, cele de 6 luni au fost desfiinate.
poze de vacanta
Trimis de gigel la 12 Septembrie 2009 09:38:44
poze de vacanta din toata lumea,sugestii si comentarii. intra sa vezi locurile pe care trebuie sa le vizitezi / worldwidetourist.net
site-ul oficial
Trimis de Simona la 11 Septembrie 2009 12:54:26
Pentru cei interesati, site-ul turistic oficial al Sloveniei http://www.slovenia.info
tara de poveste
Trimis de Simona la 11 Septembrie 2009 12:39:27
Slovenia e o bijuterie de tara, noi ne intoarcem in fiecare an acolo. Si, fata de alte tari (vezi Ro.) slovenii stiu sa isi valorifice orice obiectiv turistic, stiu sa isi promoveze tara, patrimoniul natural si cultural. Turistii sunt tratati peste tot dupa principiul "turistul nostru-stapanul nostru". Si, poate si din acest motiv, Slovenia nu duce lipsa de turisti, e plin de englezi, nemti, italieni si unguri oriunde te-ai duce. Avem multe de invatat de la sloveni! Bled de exemplu sau Bohinj sunt locuri de vis unde sa petreci o vacanta linistita cu familia si copiii.
NOVA GORIZA
Trimis de ITALIANU la 11 Septembrie 2009 11:44:35
NOVA GORIZA NU SE AFLA PE COASTA CI VREO 40 KM MAI SUS DE TRIESTE LANGA ORASUL ITALIAN GORIZIA!!!!!
• rectificare
Trimis de Otilia Cristea la 11 Septembrie 2009 12:30:31
Multumim pentru observatie. A fost rectificata greseala.
super tara
Trimis de kokojanel la 11 Septembrie 2009 11:24:41
super tara, am fost de doua ori, m-as reintoarce oricand acolo
caii lipitani
Trimis de Cristian la 11 Septembrie 2009 11:13:51
Puteti vizita si renumita herghelie de cai de la Lipica (Lipitza) cu o vechime de peste 400 de ani ce au dat renumitii cai lipitani albi, renumiti in intregul imperiu austro-ungar.
• fost...
Trimis de je la 29 Septembrie 2009 16:02:33
am fost...superba zona...superba tara, m-as intoarce oricand acolo ... pesterile ,,,,fara cuvinte
Spritul...
Trimis de Bordeaux la 11 Septembrie 2009 10:53:38
Va rog sa nu dati informatii gresite despre vinuri... : "Alte soiuri locale de calitate sunt Laški Rizling (un vin nobil cu buchet dens) şi Bizeljčan Beli (vinul alb de Bizeljsko) un bun vin alb, sec, potrivit pentru spriţ."
Spritul este una din cele mai proaste inventii romanesti si ma indoiesc ca ati intalnit asa ceva in Slovenia. Nu trebuie sa fi mare specialist oenolog ca sa iti dai seama ca doar cei care nu sunt in stare sa aprecieze calitatile unui vin in stare pura pot sa faca o astfel de "blasfemie".
• spritul
Trimis de doar asa la 11 Septembrie 2009 11:08:45
te inseli amarnic...nici eu nu beau sprit, dar te asigur ca spritul nu a fost o inventie romaneasca, in Austria se bea sprit de mai mult timp decat pe teritoriul Romaniei
• o si inca cat sprit se bea
Trimis de Daniel la 11 Septembrie 2009 11:30:25
Nu e nici inventie romananeasca. Chiar si numele vine din germana. Si se bea in tot imperiul austro ungar. Inclusiv in Slovenia si Nordul Italiei (Trieste). Diferenta dintre stiinta si misticism este ca unii cerceteaza, ceilalti transforma unica lor experienta intr-o religie.
Cel mai nenorocit popor din lume.
Trimis de Mihai Timofte la 11 Septembrie 2009 08:53:40
Saptamana trecuta am trecut, cu intreaga familie, granita din Italia spre Slovenia (ma intorceam din concediu). La 4 km de granita am fost oprit si controlat la vigneta. Le-am explicat ca eu de fapt nici n-am inteles ca am trecut in alta tara...ca nu era nici un punct de vanzare a vignetei...samd. Mi-au zis ca trebuie sa cumpar de la ei vigneta si sa platesc o amenda de 150 EURO. Mi-au luat actele si nu au vrut sa mi le inapoieze pana nu platesc cash. Le-am spus ca nu am banii cash, am plecat spre un automat bancar si cand m-am intors mi-au zis ca trebuie sa platesc 300 EURO. Am vrut sa plec fara acte si mi-au spus ca anunta politia pe drum sa ma opreasca. Pur si simplu a trebuit sa le dau acesti bani, eram cu doi copii mici in masina.
Mi-am jurat ca niciodata in viata mea nu mai calc in aceasta tara. Voi face un fun club "I hate Slovenia" si voi scrie autoritatilor lor. Niciodata, nicaieri in lume nu am fost tratat in halul asta. Cei care au avut experiente nefericite in aceasta tara nenorocita, va rog sa-mi scrieti la mihai at highschools punct ro.
• Doar niste oameni corecti
Trimis de D.D. la 11 Septembrie 2009 09:44:46
-
• smecheria
Trimis de costel la 11 Septembrie 2009 10:52:54
romanu crede ca smecheria merge oriunde. E uite ca la unii nu merge. Sunt sigur ca era panou de intrare in alta tara, si o gramada de afise sa iti iei vignetta, si magazin de vigneta exact la intrare. Ne-atentia se plateste. De ar fi si la noi asa, poate am avea mai putini smecheri pe sosele. Stau si ma intreb de ce in Ungaria toata lumea (inclusiv smecheru din Romania) merge cu 50 km/h in localitate (in nici un caz 60)? De frica de amezi.
• afise cu vignete
Trimis de kokojanel la 11 Septembrie 2009 11:26:20
sunt peste tot la intrarea in Slovenia, nu ai cum sa nu le vezi
• Greseala dumitale
Trimis de ncristin la 11 Septembrie 2009 11:30:29
Te rog sa nu induci in eroare adevarul. Cand intri din Italia treci prin vama. Se vede clar structura chiar daca nu esti oprit. Plus de asta ai limitare de 30 la ora, plus cand intri in Slovenia ai niste panouri gigant cu toate informatiile, viteza maxima, vigneta, purtarea centurii etc. Daca faceai mai multi km vedeai si panouril ecran cu informatii in engleza, germana si slovena ca daca nu ai vigneta platesti 800 € amenda. Deci pana la urma ti-a mers bine. Slovenia este o tara extraordinara de la care avem multe de invatat. Ca si relief se apropie de tara noastra deci sa ne miram cum au acele autostrazi si noi mergem printre gropi pornind din acelasi gunoi in '89. Sa ne fie rusine.
• Slovenija
Trimis de Misko la 11 Septembrie 2009 12:10:47
Tu minti daca spui ca nu ai vazut vama , precis esti cocalar si ai vrut sa treci Slovenija fara sa platesti , sunt multi romani ce fac asta si care apoi plang cand iau amenda de la politie.Sa-ti fie rusine , numai la hotie te gandesti , ai vrea ca totul sa fie gratis pentru voi cei manelisti !
• rusine
Trimis de ION la 11 Septembrie 2009 12:21:43
Bine ti-au facut slovenii ca nu le-ai respectat legea. Nu aveai cum sa nu vezi panourile la intrarea pe autostrada, sunt mari cat casa. Dar asa sunt unii, cred ca "merge si-asa". Slovenia nu are nevoie de turisti ca tine. Nici macar nu iti recunosti greseala si vii pe forumuri de genul asta sa iti descarci frustrarile. Rusine. Slovenia e o tara minunata si slovenii sunt extraordinari. Vezi sa nu mori de singuratate in clubul tau.
• punct de frontiera
Trimis de catalin la 11 Septembrie 2009 14:28:41
daca ai trecut frontiera in apropiere de orasul trieste este acolo un panou mare care anunta intrarea in slovenia
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
