Tipareste

   Trimite pe email

     Comenteaza

Numai pentru milionarii în euro: afaceri cu energie eoliană

Autor: Mirona Hriţcu
Publicat: 29 Aprilie 2009
Vizionari: 2550;

20 de miliarde de euro vor intra în următorii zece ani în proiectele eoli­e­ne din România. Până atunci, echipamente de sute de milioane de euro împânzesc Dobrogea, zonă care ocupă locul doi ca potenţial în Europa.

România are în acest moment o putere instalată de 11 MW de energie eoliană, potrivit Eurobarometrului Energiei Eoliene, dat publicităţii de EurObserv’er, o asociaţie europeană a specialiştilor în energii regenerabile. Deocamdată, turbinele noastre eoliene, laolaltă, ar putea alimenta cel mult o comună cu 2.000 de case. Stăm totuşi mai bine decât Slovacia, Slovenia, Cipru şi Malta, dar ne aflăm sub nivelul Bulgariei, care are aproape 160 MW instalaţi, şi mai avem drum lung până la statele campioane ale acestui sector: Germania, cu 24.000 de MW, şi Spania, cu 16.700. Nu aceeaşi este însă distanţa în materie de aspiraţii: în prezent, există solicitări de racordare la Sistemul Energetic Naţional (SEN) pentru 14.000 MW. Dar câte dintre aceste proiecte vor fi duse până la capăt? De exemplu, potrivit datelor oficiale, în momentul de faţă, instituţiile autorizate – compania naţională de transport Transelectrica şi companiile de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica, Enel, CEZ şi E.ON –  au acordat avize de racordare la reţea pentru 3.000 de MW, ceea ce presupune că a fost atinsă capacitatea maximă de suportabilitate a SEN. Cu alte cuvinte, cererile care vor fi depuse de acum înainte vor fi fie refuzate, fie amânate, întrucât, în realitate, doar o mică parte din dosarele depuse se vor finaliza pozitiv. Potrivit Legii nr. 220/2008, acordarea de avize de racordare va depinde, pe viitor, de disponibilitatea investitorilor de a participa financiar la întărirea reţelelor de distribuţie.

Primarul din Cogealac, de-a curmezişul tehnologiei avansate

Cel mai mare investitor din domeniu este Iberdrola Renovables, lider mondial în domeniu. Acesta a achiziţionat în urmă cu un an 53 de proiecte, aflate în diverse stadii de dezvoltare şi însumând circa 1.600 MW de la Eolica Dobrogea (companie româno-elveţiană care a rămas implicată în proiect din postura de dezvoltator), contra unei sume estimate la 300 de milioane de euro. Realizarea acestui conglomerat de proiecte, întins de-a lungul a 14 localităţi din nordul Constanţei, se întinde până în 2015 şi presupune investiţii de circa 2,5 miliarde de euro. În vecinătatea sa urmează să se ridice un alt proiect gigant, achiziţionat de compania cehă de electricitate CEZ, tot anul trecut.

Deşi este cel mai avansat din punctul de vedere al obţinerii avizelor necesare, această din urmă investiţie a fost momentan trasă pe linie moartă din cauza unui litigiu cu primăria co­munei Cogealac, pe suprafaţa căre­ia urmează să se ri­dice zecile de tur­bine ale CEZ. „Avantajul celor de la Eolica, respectiv Iberdrola, a fost că şi-au spart proiectul în multe părţi mici, fiecare funcţionând, în consecinţă, cu propriile avize. La CEZ sunt trecuţi 345 MW pe un singur dosar, ceea ce a dus la sistarea întregului proces până la rezolvarea acestui diferend“, spune Radu Voinescu, consultant în energie eoliană.

Proiectele Iberdrola şi CEZ au în comun nu numai vecinătatea, ci şi faptul că ambii au ales să-şi lase proiectele pe mâinile foştilor proprietari, Eolica, respectiv Tomis Team, ultima fiind controlată parţial şi administrată de omul de afaceri Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai prolifici şi discreţi investitori în energia regenerabilă din ţară. Potrivit specialiştilor, tipul acesta de afacere este obişnuit: oameni cu influenţă în domeniu demarează proiecte tip greenfield şi, cunoscând regulile pieţei, din toate punctele de vedere - imobiliar, tehnic, administrativ - câştigă încrederea marilor companii internaţionale.

Zero proiecte realizate. Primele reuşite, peste trei ani

„În acest moment, sunt realizate zero proiecte. Însă, având în vedere stadiul în care se află procesul de avizare, în următorii trei ani vor fi finalizate proiecte ce vor însuma în jur de 650 MW“, spune Andreea Vatra, Managing Director Wind Expert, cea mai mare companie de consultanţă din domeniu.

Aşadar, nici 5% din capacitatea pentru care au fost depuse dosarele. Explicaţiile sunt multiple. În primul rând, spun specialiştii Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), problemele privind evacuarea în reţeaua de transport energetic şi nerespectarea strictă a tuturor paşilor necesari. Apoi, precizează Radu Voinescu, speranţele umflate ale multora dintre antreprenori, care „nu realizează că, pentru a intra în acest domeniu, trebuie să fii milionar în euro.“

Până când investitorii îşi vor vedea turbinele funcţionând, realitatea stă astfel: parcul eolian cu cea mai mare putere instalată este, în momentul de faţă, cel dezvoltat de pionierul în domeniu, Holrom Renewable Energy, cu o putere instalată de nu mai mult de 2,65 MW.

1,5 milioane de euro este costul final al fiecărui MW instalat,  potrivit informaţiilor din piaţă

Cifrele de control ale businessului

• COSTURI Conform Consiliului Mondial al Energiei, structura investiţiei într-un parc eolian arată astfel: turbina (74-82%), fundaţia (1-6%), instalaţia electrică (1-9%), conectarea la reţea (2-9%), consultanţa (1-3%), terenul (1-3%), costurile financiare (1-5%), construcţia drumului (1-5%).

• ETAPE În primă fază, trebuie realizate măsurătorile de vânt pe o perioadă (recomandată) de un an. Conform ISPE, o eroare de 10% la estimarea vitezei vântului înseamnă  un minus de 30% la producţia estimată. Începe, apoi, fuga după acte.

• BIROCRAŢIE Trebuie obţinute trei tipuri de documente:
1. Acte emise de administraţia publică judeţeană sau locală: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire.
2. Acte emise de operatorul reţelei electrice: aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare.
3. Acte emise de ANRE: autorizaţia de în­fiinţare, licenţa de producere de energie regenerabilă, calificarea pentru producţie prioritară de energie electrică.

• ATENŢIE Comanda pentru turbine trebuie făcută din timp. În momentul de faţă, există un blocaj pe această piaţă, livrarea aparaturii făcându-se în circa doi ani.

• AMORTIZARE De când se ia decizia ridicării unui parc eolian şi până la finalizarea proiectului trec, în medie, patru ani. Dacă lucrurile merg şnur, proiectul va deveni profitabil în şase-opt ani.

Adauga comentariul tau

Comentarii cititori (6)

Nume:^*

Subiect:^*

Comentariu:^*

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Asteapta, se incarca...

Colonia Romania

Trimis de Tux la 29 Aprilie 2009 02:01:31

Inca o data se vinde Romania pe nimica cum a facut si cu petrulul. Vantul le mai ramasese de vandut si Nuclearelectrica, a doua e mai greu din cauza regimului special. Am sa va dau exemplul Canadei. Aici vantul, si au destul, din ala care sufla si nu din ala care te fura la FNI, este MONOPOL DE STAT. Va vreti ziaristi de elita, faceti o ancheta cam ce regim au resursele naturale prin tari pe care romanii le invidieaza si veti gasii si raspunsul de unde vine bunastarea lor. Peste cativa ani iar o sa va mirati de ce voi crapati de foame iar baietii destepti nu mai stiu cum sa toace miliardele.

Raspunde

• "MONOPOL"

Trimis de Falco la 29 Aprilie 2009 08:59:18

Ce sa zic hai sa nu ne vindem tara ca statul face tot . Daca se dadea is concesiune pe 50 de ani costructia de autostrazi in ro cu utilizare in regim cu taxe azi aveam 3000km de autostrada in ro si da plateai 20-50 euro poate pt un drum din nord la mare , da mergeai snur asa platesti , reparatii , benzina in plus , amenzi (nu poti efectiv merge cu 50km cind ai 900 km de facut si treci din sat in sat ) preferam sa faca 50 de euro un "strain" dupa mine decit sa imi fac zob masina . Ce crezi ca e de preferabil sa ai instalat 2000 de MV eolian si sa ia o companie straina niste bani pt asta , sau sa sufla vintu in van la propriu . Si clar daca investesc 1 euro in orice o fac pt ca vreau sa scot 2 sau chiar 10 daca e posibil , crezi ca un patron iti da 5 mil salar daca tu nu ii aduci macar 15? Problema e nu e ca ne vindem tara e ca niste nenorociti de politicieni , care culmea is romani ne fura de ne indoaie si isi vad doar de interesul de clan nu si de interesul national . Nu s-a vindut catre mercedes divizia de camioane de la brasov , acum ce a mai ramas din ea , oare nu era de preferat sa ai in tara inca 10000 de locuri de munca azi decit mormanul de rugina ce a ramas , imi amintesc si azi cum faceau aia miting cu acelasi slogan : " nu ne vindem tara " Da nu o vindeti ca incet da sigur , nici *** nu o sa mai vrea sa o cumpere . Problema e coruptia care domneste in sistemul national , nu investitorul strain care vine cu bani pt a face bani .

• "Nu ne vindem tara" = enclavare, lipsa de experien

Trimis de Radu Voinescu la 29 Aprilie 2009 09:18:34

@Tux: Daca asteptam sa dezvolte Statul roman parcuri eoliene, se va face de doua ori mai scump, mai prost, mai incet, DACA se va face. Vezi alte investitii in infrastructura. Din fericire e valabil si pentru Nuclearelectrica - nu stiu daca ati urmarit cine va pune banii pentru dezvoltarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Printre altii, aceiasi Iberdrola, CEZ & alii. Sa lasam paranoia la o parte si sa ne ocupam fiecare cu meseria lui - dezvoltatorii eolieni cu dezvoltarea eoliana si Statul cu administrarea Educatiei, Sanatatii, Armatei, Justitiei: macar de si-ar face treaba bine in sectoarele astea, care nu pot fi privatizate. PS: In SUA, Marea Britanie, Franta, Spania, Germania, Danemarca - vantul nu e considerat ca resursa naturala cum e cazul zacamintelor subterane, si prin urmare in aceste tari se produc GIGAwati de energie eoliana, pana la 25% din consum (cazul Danemarcei). Acesti leaderi in domeniu sunt cei al caror exemplu trebuie sa il urmeze Romania. PPS: "gasi" se scrie cu un singur "i" @Falco: good point. PS: "MW", nu "MV"

• Nu-i tot una

Trimis de Tux la 29 Aprilie 2009 12:05:16

De acord cu tine in comparatia cu Roman Brasov - Mercedes, dar asta nu se aplica in cazul resurselor. Genul asta de propaganda pro l-am mai auzit deja in cazul Petrom, Electrica, Gaze, ApaNova etc., ce administrator prost e statul si cum stiu directorii lor decat sa fure. Bine ca acuma ne fura cum vor ei, austriecii, grecii, francezii etc. iar Romania nu poate zice nici "pas" la ce "contracte" beton au negociat iudele alea. Firmele alea nici macar nu-s private ci apartin tot statelor respective deci unde-i "privatizarea"? Practic Romania, cu largul concurs al cozilor autohtone de topor, a devenit o neocolonie.

• Libertate

Trimis de Windman la 29 Aprilie 2009 19:40:34

Stimate Tux, Ce ne fura "iudele" pe care le pomeniti? Energia cinetica a moleculelor de oxigen si azot care merg de la presiune mare la presiune mai mica? Vantul, domnule? Care bate oricum? In primul rand, majoritatea investitorilor pomeniti in articol si marea majoritate a investitorilor din domeniu sunt firme cu capital exclusiv privat. Mai documentati-va inainte de a cadea prada Teoriei Conspiratiei. In al doilea rand, vor investi miliarde de euro in noi capacitati energetice ce vor face Romania o tara mai putin dependenta de importurile energetice si totodata o tara cu atmosfera mai curata. Vor investi zeci sau sute de milioane pentru intarirea retelelor de distributie si transport al energiei electrice. Vor crea sute sau mii de locuri de munca. Vor plati taxe. Vor face apel la serviciile a zeci de firme romanesti. Vor plati pentru teren mii de euro unor tarani care isi pot continua exploatarea pamantului daca vor. Pe scurt, stimate domn, un pas inainte ca sa fim si noi in randul lumii si bani in buzunarul tuturor romanilor, in mod direct sau indirect. Banuiesc ca daca v-ati duce mai departe rationamentul in spiritul autosuficientei nationale, ar trebui sa nu permitem nici investitorilor in industria mobilei sau a hartiei igienice sa ne utilizeze resursa lemnoasa pentru a-si "umfla buzunarele". Cat despre intreaga alimentatie publica, ar trebui nationalizata si gestionata direct de Palatul Victoria, pentru ca foloseste pamant, aer si precipitatii nationale ca sa creasca sfintele plante si animale ale neamului. Din fericire, insa, comunismul s-a terminat acum 20 de ani si suntem intr-o lume libera, in care economia nu mai e centralizata pentru "binele intregului popor", capitalul poate circula liber, ca si competenta, oportunitatea si alte lucruri la fel de subversive.