De asemenea, am fost martorii unui război al orgoliilor la propriu şi la figurat între marile puteri, puse faţă în faţă în două situaţii militare periculoase: conflictul din estul Ucrainei şi eforturile de neutralizare a Statului Islamic. Practic, toţi anii trecuţi au rămas în umbra acestor conflicte ce par momentan fără rezolvare şi care cel mai probabil se vor prelungi şi în 2016. La nivel economic, lucrurile nu sunt deloc optimiste. FMI şi-a corectat din nou în scădere prognoza privind economia globală, dar anunţă pentru 2016 un reviriment moderat, de 3,6%. Atât Fondul Monetar cât şi Banca Mondială sunt de acord că în anul care începe vor fi operate corecturi la prognozele de creştere, pentru că riscurile descendente s-au înmulţit.

Criza imigranţilor şi războiul împotriva ISIS

Semnalul radicalizării situaţiei internaţionale în 2015 a fost dat în mod abrupt de atentatul din Paris, de la publicaţia de satiră Charlie Hebdo. Ulterior, politica de expansiune a grupării jihadiste Stat Islamic a luat amploare, culminând cu atacurile de pe plaja tunisiană şi carnagiul de la Paris, de la sfârşitul anului. Lipsa de reacţie la nivel mondial a făcut ca întreaga lume să privească neajutorată la crimele comise de extremiştii islamişti. Ezitările coaliţiei conduse de Statele Unite, dar şi ale Turciei – ţară care nu a închis la timp „robinetul” si prin care au intrat numai anul trecut 30.000 de combatanţi islamişti – a dus la reacţia de moment a Rusiei, care desfăşoară în prezent raiduri aeriene şi misiuni concrete împotriva jihadiştilor. Sigur că Moscova a profitat de această intervenţie hotărâtă pentru a abate atenţia de la conflictul estompat din estul Ucrainei care a căzut pe locul 2. Pericolul care pândeşte Europa nu se opreşte însă aici. Bătrânul Continent se confruntă cu situaţie nemaivăzută de la marile migraţii din istorie, fiind literalmente invadat de imigranţii proveniţi din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu şi din îndepărata Asie, venetici în majoritate de religie musulmană. Statisticile arată că peste 1 milion de imigranţi au intrat în Europa în 2015, profitând de politica uşilor deschise practicată de Germania, care a provocat haos în Balcani, pe ruta de tranzit. Criza pune în pericol însăşi existenţa acordului Schengen, multe ţări procedând la reintroducerea controalelor la frontiere.

Petrolul, la 15 dolari barilul în 2016

A fost un an teribil pentru petrol. În pofida unei scurte urcări, ţiţeiul Brent a scăzut în 2015 cu mai mult de 36%, ceea ce face practic ca prețul de referință la nivel mondial să piardă peste 68% de la mijlocul 2014 până acum. La fel s-a întâmplat şi cu WTI Crude Oil, de referinţă la New York. Recent, petrolul a ajuns la minimul ultimilor 11 ani, iar speculatorii și producătorii nu se așteaptă ca prețul să se recupereze prea curând. Investitorii pariază în număr tot mai mare că prețul petrolului va continua să scadă şi în 2016, pe fondul încăpăţânării OPEC de a impune limite de producţie, a revenirii anticipate a Iranului pe piață și a capacităţii de producție a unor țări precum Rusia și SUA. De altfel Rusia a acuzat în repetate rânduri Arabia Saudită că destabilizează piaţa mondială a petrolului menţinând cotele de producţie la 1,5 milioane de barili pe zi, creând astfel o suprasaturare a pieţei. Perspectivele pesimiste i-au unit pe investitori în conjunctura de a paria la unison pe scăderea prețului petrolului. Date recente ale New York Mercantile Exchange și US Depository Trust & Clearing Corporation dezvăluie că investitorii au cumpărat opțiuni de vânzare la petrolul de referință WTI la valoarea de 15 dolari barilul anul viitor.

Decizia Fed de majorare a ratei dobânzii, pas major spre sfârşitul crizei financiare

SUA a ridicat în cele din urmă rata dobânzii, după 7 ani de politică monetară concepută pentru a stimula economia și a contracara criza financiară globală din 2008. Printr-un vot unanim, Comitetul de politică monetară al Fed a fost de acord să ridice intervalul-țintă al ratei fondurilor federale cu 25 puncte de bază, de la 0,25% la 0,50%, având în vedere perspectivele economice și recunoscând că măsura ar putea afecta rezultatele economice viitoare. Specialiştii sunt de părere că dolarul va slăbi. Istoria arată că în cele patru cicluri de încordare a politicii Fed din ultimii 30 de ani, dolarul american s-a depreciat în toate cazurile. De asemenea, măsura Fed deschide calea pentru noi creșteri ale ratei dobânzii în 2016, autorizând condițiile economice și financiare.