SE INTAMPLA ACUM!

Actualitate

ANCHETĂ Pilulele OTRĂVITE prescrise pe reţete. La ce valoare se ridică frauda în piața farmaceutică

Autor: Nicoleta Bănilă Gabriela Ţinteanu | luni, 17 decembrie 2012 | 10 Comentarii

Zeci de medici au fost trimişi recent în judecată pentru o fraudă de 2 mil. lei, prin eliberarea de reţete false. Ni s-a dezvăluit astfel o mică parte din zona gri a pieţei farmaceutice, zonă care ajunge la aproape 200 mil. euro

Lobby sau mită? Slăbite de restricţiile legislative şi de obiceiurile autohtone precum taxa clawback sau termenele de plată mult prea lungi, companiile farmaceutice fac oferte de nerefuzat medicilor pentru ca produsele lor să fie cumpărate de clienţi. Surse  credibile din piaţă indică comisioane de 5%-10% din preţul medicamentului prescris „la mica înţelegere“, pentru medici, care raportate la valoarea pieţei de medicamente prescrise pe reţetă şi OTC (Over The Counter) ajung la 140 mil. euro anual. La acestea se adaugă „atenţii” de aproximativ 5 mil. euro şi sponsorizări de circa 47  mil. euro a deplasărilor la diverse congrese medicale, a căror organizare este un business în sine. Practica nu e nouă şi există dovezi. Mari companii farmaceutice, precum GSK, Johnson&Johnson şi Beaufour Ipsen,  au primit amenzi uriaşe pentru oferirea de stimulente medicilor din mai multe ţări, între care şi România, în schimbul prescrierii preferenţiale a medicamentelor. Salariu mic, comision mare Aflat pe scaunul medicului, „la mâna sa“, pacientului nici nu-i trece prin cap că pe acelaşi scaun a stat mai înainte un elegant reprezentant medical al unei companii farmaceutice, care l-a convins pe medic să îi prescrie acel medicament. Să luăm exemplul unui medic specialist din Capitală, care câştigă 1.300 de lei lunar şi care are o înţelegere cu o companie pentru un procent de 5%-10% din preţul la distribuitor per medicament recomandat. Dacă prescrie la 50 de pacienţi un produs de 100 de lei, îşi complează venitul lunar cu 500 de lei, plus alte eventuale atenţii, concretizate în cadouri şi excursii. Pentru companii, contează volumul: potrivit surselor, ele sunt interesate mai ales de medicii specialişti, care au în evidenţă un număr mare de pacienţi, cu boli cu prevalenţă mare, cum sunt cele cardio-respiratorii, digestive, infecţioase şi hematologice. „Este greu de estimat această zonă gri a plăţilor din sistemul medical, pentru că mijloacele prin care companiile răsplătesc medicii sunt diverse. Aud mereu de stimulente financiare, mici atenţii sub formă de cadouri, sau de metoda cotorul de la reţetar şi banii pe loc“, spune reprezentantul medical al unei companii producătoare de medicamente originale. Potrivit acestuia, companiile care produc molecule originale sunt supuse Codului de Etică ARPIM şi rigorilor care vin de la compania-mamă, iar „sursa tuturor relelor” ar fi producătorii de generice, care nu sunt în ARPIM şi nu s-ar supune niciunui cod etic. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, Dragoş Damian, neagă acuzaţia: „Fraudele nu se fac cu medicamente generice, care sunt în general ieftine. Nu un cod de etică, ci informatizarea sistemului sanitar poate să reducă orice suspiciune de fraudă în relaţia dintre actorii din sistem“, crede acesta. Pe lângă informatizarea sistemului sanitar, care a dat diverse rateuri, s-a încercat reducerea riscului prescrierii „la comandă“, prin trecerea substanţei active pe reţetă, şi nu a denumirii comerciale, însă şi aici există o portiţă. „Medicul este obligat să scrie substanţa activă, însă în cazuri justificate poate prescrie şi denumirea comercială. Dar nimeni nu verifică cât de justificată este prescrierea“, spune Maria Botezatu, preşedinta Colegiului Farmaciştilor (CF) din Braşov, care a semnalat de mult timp derapajele din breaslă. Socoteli diferite Piaţa stimulentelor este întreţinută şi de o relaţie solidă care s-a dezvoltat între medici şi farmacişti, care împart comisionul primit de la companiile farmaceutice. „Atunci când nu există o asemenea înţelegere, compania poate pierde ce a investit în medic, pentru că pacientul merge cu o reţetă de la medic la farmacie, iar farmacistul, care ştie că are un stoc uriaş şi nereturnabil de la distribuitor, îi recomandă altceva din acest stoc“, spune reprezentantul medical. Colaborarea dintre medic şi farmacist nu este deontologică, dar medicul are o scuză pentru a recomanda pacientului să meargă la o anumită farmacie, spune vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor, Clara Popescu. „Dacă lucrează bine cu acea farmacie, el poate să o recomande pacientului. Credem totuşi că aceasta scuză este folosită deseori ca un paravan“. Bănuieli a avut şi are în continuare şi preşedinta CF Braşov: „Îmi doresc să aduc dovezi, dar din păcate nu sunt sprijinită. Unii pacienţi spun că şi-au ridicat medicamentul direct din cabinet, dar nu vor să dea în scris, deoarece le este teamă că nu mai primesc altă dată nimic, iar unii dintre ei spun că medicul le indică farmacia, iar dacă nu merg acolo, nu mai primesc luna viitoare reţeta“. Realitatea este dură: nu s-a aplicat până acum nicio sancţiune, pentru că există doar suspiciuni. „Doar transparenţa relaţiei dintre medici şi companii poate elimina  suspiciunile, altfel se vor găsi căi de eludare“, spune Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiul Medicilor din România (CMR). Transparenţa ar însemna ca toate recompensele să fie la vedere, astel încât să se poată verifica dacă sunt destinate doar îmbunătăţirii actului medical, atât de necesară în condiţiile unui buget al sănătăţii mai auster cu fiecare an. La vedere sunt doar anumite aspecte, şi anume plimbările sponsorizate la congrese şi evenimente medicale. Însă numai în mică parte, mai exact sponsorizările declarate de membrii ARPIM. Plăcere sau business? Pe lângă comisioane, medicii mai beneficiază de excursii deghizate în congrese medicale, sub umbrela dezvoltării profesionale, spune reprezentantul medical. În 2013, agenda medicilor este plină: vor fi 88 de congrese medicale, dintre care 10 în locaţii exotice precum Bali sau Riviera Franceză sau staţiunile de lux din Turcia. Doar participarea costă în medie 500 de euro. CMR nu condamnă participarea medicilor la aceste congrese, considerând că pentru medici poate fi o modalitate de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele medicale. Graniţa dintre vacanţă şi deplasare de serviciu este foarte subţire. Chiar Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS, a semnalat anul trecut că are informaţii cum că mai mulţi medici au plecat în vacanţe în Tanzania, sponsorizaţi de anumiţi producători, în schimbul prescrierii de reţete la comandă. Sunt medicii români mai susceptibili de a fi mituiţi din cauza salariilor mici sau companiile farma sunt mai lacome ca de obicei? „Salariile mici ale medicilor nu pot justifica renunţarea la principiile etice şi morale pentru beneficii conjuncturale. Mai mult, privind spre veniturile medicilor, nu doar spre salarii, vom constata că foarte mulţi, în special cei din zonele urbane mari, au un standard de viaţă peste medie“, spune dr. Marius Geantă, general manager KOL Medical Media. Pe de altă parte, reprezentantul me­dical, care a lucrat şi ca medic, ia apărarea breslei: „Înainte de a fi spe­cialişti, medicii sunt oameni şi sunt supraîncărcaţi, nu mai fac faţă, prost plătiţi, iar acuzele vin din toate părţile. Când lucrurile acestea scapă de sub control, tentaţiile sunt mari şi este de înţeles de ce caută beneficii dincolo de munca pe care o prestează“.


"Când un medic prescrie un tratament cu gândul la shoppingul ştiinţific din Dubai, şi nu la pacient, limitează accesul tuturor la tratament" - Marius Geantă, manager, KOL Medical Media



Piaţa „Stimulentelor“ farma atinge aproape 200 mil. euro

80 milioane euro - bonusurile acor­­date medicilor specialişti pentru pre­scri­eri pe reţetă (RX). S-a aplicat un co­­mi­sion de 6% pe vânzări RX (exclus ge­nericele, estimate la 569 milioane de euro) de un miliard de euro (vânzări totale de aproximativ 1,9 miliarde euro pe RX).

5 milioane euro - piaţa cadourilor in­for­male, inclusiv tichete-cadou, şi a pro­mo­ţiilor cu diverse obiecte sau excursii.
60 milioane euro - bonusurile acor­da­te medicilor pentru prescrierea pre­ferenţială de OTC, comisioane de 15% la total vânzări OTC. 47,6 milioane euro- piaţa spon­so­rizărilor, inclusiv congresele me­dicale (2% din cifra de afaceri a întregii piaţe farmaceutice, estimată la 2,38 miliarde de euro, după scăderea taxelor de clawback).
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.