Potrivit unei analize KeysFin, prezentată de experţii companiei cu ocazia workshop-ului derulat la Bruxelles de Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, aproape 20 la sută din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem. E mult, e puţin? Depinde de cum pui problema. Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía. Analiza, realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore, prezentată în Parlamentul European pe 13 octombrie, arată că, în 2015, erau înregistate oficial peste 5300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. 

Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore. 

 Statistica arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta. Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.  „Statisticile prezentate demonstrează că business-ul cu offshore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme cât şi ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creşterea numărului de angajaţi”, au declarat experţii Keysfin.

În perioada analizată, 2010 – 2015 , cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activităţi administrative şi suport (call-center) – 44% şi de segmentul tranzacţiilor imobiliare (42%). Semnificative au fost şi evoluţiile afacerilor din transport şi depozitare (39%), HORECA (34%), comerţ (34%), comunicaţii&IT (31%) şi construcţii (29%). În aceste domenii a crescut semnificativ şi numărul companiilor, cu 18% până la 36%.

Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015. „Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică aceiași experți. Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.

Statistica mai arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei. Concluzia analiştílor KeysFin este că, în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări, imitând resursele bugetare ale statelor. „Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migraţia capitalului din România. Este nevoie, în esenţă, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să ţină banii în ţară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulţi bani din taxe şi impozite”, explică ei.