Capital: România constituie o problemă pentru UE în ceea ce privește numărul fraudelor cu fonduri europene și a sumelor fraudate?
Algirdas Semeta: Trebuie să recunosc faptul că fraudele continuă să fie o problemă pentru țara dumneavoastră, iar unul dintre obiectivele vizitei mele în România este de a discuta cu autoritățile pentru a găsi soluția pentru  a îmbunătăți această situație și pentru a stimula cooperarea între autoritățile naționale și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Am primit asigurări că va fi modificată legea de funcționare a Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), instituție națională care asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

Capital: Au fost identificate noi cazuri de fraudă cu fonduri comunitare în România?
Algirdas Semeta: Da, OLAF a descoperit noi cazuri și, în prezent, le investighează, așa încât nu pot face comentarii despre acestea.

Capital: Recent, revista Capital a prezentat cazul unei persoane care fusese trimisă în judecată pentru fraudă cu fonduri UE și care ulterior a primit fonduri publice.
Algirdas Semeta: Depinde de legislația națională. În ceea ce privește fondurile europene, regulile sunt clare: până când sumele fraudate nu sunt recuperate, persoana respectivă nu mai poate beneficia de un alt grant.

Capital: La cât se estimează anual suma totală a fraudelor în UE și care sunt cele mai sensibile domenii din acest punct de vedere? Au apărut metode noi de fraudare?
Algirdas Semeta: Valoarea totală a fraudelor reprezintă mai puțin de 0,2% din bugetul Uniunii. Cele mai sensibile sectoare sunt cele care beneficiază de alocațiile financiare cele mai generoase, cum ar fi fondurile pentru agricultură sau cele de coeziune. Nu există „tehnici“ noi ale celor care fraudează fondurile UE, însă aceștia caută în mod constant portițe pentru a înșela sistemul. De aceea, anul acesta intenționez să revăd strategia antifraudă a Comisiei Europene, pentru a întări măsurile de prevenire a fraudelor.

Capital: Se vorbește despre o posibilă uniune fiscală în Zona Euro. Care ar fi efectele acesteia asupra celorlalte state membre?
Algirdas Semeta: Actuala situație economică impune o mai bună coordonare între statele care au adoptat moneda unică, care va avea efecte în întreaga Uniune prin îmbunătățirea condițiilor de pe piața unică. Stabilitatea financiară din Zona Euro va genera un mediu de afaceri mai bun pentru toate statele membre.

Capital: Comisia a lansat o nouă temă de dezbatere: viitorul TVA. Credeți că într-un viitor nu foarte îndepărtat statele membre vor avea aceeași cotă de TVA?
Algirdas Semeta: Dezbaterea a fost lansată în vederea modernizării acestui sistem, lansat acum aproape 50 de ani și care ar trebui simplificat. În ceea ce privește TVA comună pentru întregul spațiu comunitar, consider că este prematur să discutăm despre acest lucru.

Capital: Comisia Europeană are în vedere promovarea unor măsuri noi, care să sprijine micile afaceri?
Algirdas Semeta: Prin lansarea dezbaterii pe marginea viitorului TVA, Comisia a solicitat statelor membre să găsească soluții pentru ca sistemul TVA să fie prietenos pentru IMM. Intenția noastră este de a simplifica formalitățile pentru micile afaceri, reducând costurile companiilor. Pe de altă parte, ne gândim să renunțăm la impozitarea fondurilor venture, care reprezintă o sursă alternativă de finanțare pentru IMM. De asemenea, căutăm soluții pentru evitarea dublei impozitări. Pe de altă parte, dezvoltarea comerțului electronic este puternic perturbată de obstacolele fiscale, cum ar fi regulile complicate legate de TVA și cerințele de raportare, astfel încât doar 7% din bunurile comercializa­te în UE sunt cumpărate online dintr-un alt stat membru.