PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Eveniment

Alegerile Shogunului de la ProTV

Autor: Cătălin Alistari | marţi, 05 februarie 2013 | 56 Comentarii

După câţiva ani marcaţi de rezultate slabe, fotoliul lui Adrian Sârbu, românul cu cea mai mare funcţie executivă într-o multinaţională, se clatină. Orice este posibil, inclusiv o întoarcere acasă a Shogunului (cum îi spuneau angajaţii), primul mogul de presă din România. Câteva scenarii şi informaţii în premieră în rândurile următoare

Probabil că influenţa lui Adrian Sârbu asupra formării societăţii româneşti postrevoluţionare este chiar mai mare decât o intuiţi. Sârbu a inventat ştirile serioase, a produs „fenomenul“ PRO şi tot el a tabloidizat şi mercantilizat presa. Pe vremuri, avea puterea să hotărască cine câştigă alegerile şi să transforme peste noapte orice anonim într-un  star de televiziune. De câţiva ani, Shogunul (porecla sa favorită) a părăsit scena locală evoluând la un nivel superior, în lumea proiectelor globale şi învăluit de aerul tare de pe Wall Street. La data de 27 februarie, Central Media Entreprises (CME), compania pe care o conduce efectiv din 2009 Adrian Sârbu, cu afaceri în Cehia, România, Bulgaria, Slovenia, Slovacia şi Croaţia, îşi va publica rezultatele pentru anul 2012. Nu va fi o sarcină plăcută, şi analiştii media aşteaptă cu interes declaraţia CEO-ului. Sârbu va trebui să dea, din nou, explicaţii pentru scăderi ale veniturilor şi audienţelor, aşa cum o face de doi-trei ani încoace. Ar putea fi rezultatele de anul trecut picătura care umple paharul pentru acţionarii CME? În continuare, o scurtă analiză a businessului CME, analiză ce nu poate fi completă fără portretul lui Adrian Sârbu. Alternative de CEO „Cred că are trei variante. În primul rând, să rămână la CME - Time Warner, unde a făcut o treabă bună, cred eu. Şi mai cred că nu prea are nimeni, cel puţin dintre cei pe care îi cunosc eu, capacitatea sau dreptul să comenteze la acest capitol, pentru că jobul a fost şi este foarte dificil, mai ales în criză. Apoi, e posibil să se întoarcă în România, unde să preia un proiect nou, însă în niciun caz ca angajat, aşa cum am mai citit pe ici pe colo, ci într-o asociere unde să aibă un cuvânt important de spus. Şi, bineînţeles, se poate retrage din afaceri - eu, unul, asta aş face - dar nimeni nu cred că şi-l imaginează pe Sârbu ­apucân­du-se de pescuit“, spune Dragoş Stanca, fost colaborator al lui Adrian Sârbu şi actual antreprenor pe piaţa media locală ca reprezentant al Facebook, Skype şi al altor site-uri locale. „E un moment complicat, în care multe voci informate anunță plecarea aproape sigură a lui Sârbu. Eu nu cred asta. Nu sunt deloc convins că Warner e sigur că fără Sârbu îi va fi mai bine“, spune şi Cătălin Tolontan, care a lucrat câţiva ani cu Sârbu. La cealaltă extremă, oficialii departamentelor de comunicare ale CME, către care ne-a direcţionat chiar Sârbu, nici nu iau în calcul o asemenea variantă şi, ca să spunem lucrurilor pe nume, ar fi complet neprofesional să o facă. „Nu cred în varianta unui proiect nou în zona de televiziune. Pur şi simplu, piaţa românească s-a modificat, nu mai este deloc uşor să vii din urmă şi să ataci un loc în top“, completează Mihnea Vasiliu, CEO la Ringier şi care i-a fost alături lui Sârbu aproape 15 ani în mai toate proiectele media. Toate opiniile consultate de Capital au însă un numitor comun: acum, mai mult ca niciodată, există posibilitatea ca Sârbu să părăsească CME. Sârbu, preferatul lui Ronald Lauder După ce în 1991 înfiinţase Mediafax, Pro FM, primul radio privat local, şi imediat alte câteva proiecte media, Adrian Sârbu îşi cristalizase proiectul unei televiziuni private. Avea deja compania Media Pro, care făcea producţie şi adunase în jurul său o parte din oamenii de la posturile SOTI şi AMEROM. Pentru a merge mai departe, avea nevoie de finanţări inaccesibile în România şi, cu ajutorul prietenului său, omul de afaceri Ion Ţiriac, l-a cunoscut pe miliardarul Ronald Lauder, moştenitorul imperiului cosmeticelor Estee Lauder. A fost „dragoste la prima vedere“. După o săptămână petrecută împreună cu Sârbu la Poiana Braşov, în 1993, Lauder, care tocmai lansa în Cehia postul Nova TV, a acceptat să investească în proiectul de televiziune. Nu este vorba doar despre bani, 20 milioane dolari, ci mai ales despre know-how. „Sârbu este un vizionar. Are capacitatea de a simţi instant care produs de media va merge şi care nu“, spune Mihnea Vasiliu. Reţeta succesului de piaţă o cunoşteau specialiştii din echipa pusă la dispoziţie de Lauder, care au luat reţeta americană, au condimentat-o cu ideile lui Sârbu şi au lansat, pe 1 decembrie 1995, postul Pro TV. Staţia a fost un succes instant, devenind în scurt timp lider de piaţă, cu un Adrian Sârbu în control absolut asupra conţinutului, începând cu coafura prezentatoarelor şi stilul de redactare a ştirilor. Totul s-a făcut cu cheltuieli enorme - „dacă are încredere într-un proiect, nu se gândeşte la bani“, spun apropiaţii săi - şi cu beneficii puţine pentru acţionari, între care, alături de Lauder, se număra şi Ion Ţiriac. Pe lângă Pro TV, Sârbu a dezvoltat în anii respectivi şi multe alte proiecte, a lansat ziare şi reviste, Pro Sport în 1997 şi Ziarul Financiar în 1998, a dezvoltat producţia de conţinut prin Media Pro şi a extins numărul canalelor operate de Pro TV. „Intervenţia sa personală era decisivă. De exemplu, nimeni, nici eu, nu credeam în succesul Ziarului Financiar. Noi ­ne-am înşelat, el a avut dreptate. A mai dat şi rateuri, dar în general flerul nu-l înşela“, spune Mihnea Vasiliu, care conducea majoritatea afacerilor lui Sârbu. Folosind la maximum sinergiile dintre companiile sale şi cu o presiune enormă pe angajaţi şi colaboratori, grupul Pro a atins performanţe notabile şi a putut profita de explozia din piaţa media începută în 2003-2004. Apropo de fler, în perioada respectivă Sârbu avea pregătită la cheie o staţie tv de ştiri. A renunţat în ultimul moment, după ce în piaţă au intrat Dan Voiculescu (Antena 3) şi Sorin Ovidiu Vântu (preluare Realitatea TV). Lauder, protectorul lui Adrian Sârbu Primul profit net raportat de Pro TV - companie care opera staţiile tv - compania în care avea acţiuni Ronald Lauder a fost în 2004. Mult mai profitabile fuseseră diviziile de producţie, reunite în Media Pro International şi Media Vision, care-şi vindeau producţiile către Pro TV SA. Evident că era o afacere avantajoasă pentru Sârbu, sesizată de acţionarul minoritar Ion Ţiriac. „Sârbu era în conflict cu Țiriac, care avea o relație privilegiată cu Lauder. Sârbu avea nevoie de bani ca să răscumpere acțiunile lui Țiriac și să-și conserve poziția în Pro TV și de aceea a fost silit să vândă ProSport pe 6,5 milioane de dolari. Ani în șir a fost furios pe Țiriac pentru că a avut impresia că i-a forțat mâna“, spune Tolontan. Roland Lauder avea însă cu totul alte preocupări. Lupta din greu pentru a redobândi controlul asupra postului Nova TV pe care-l înfiinţase în Cehia şi pe care i-l „furaseră“ cu acte managerii staţiei în 1999. Cu multe eforturi, Lauder a primit de la statul ceh, care nu-i protejase interesele, compensaţii de 353 milioane dolari în 2003. Anul următor, compania lui Lauder, CME, cumpără din nou Nova TV, de data asta de la PPF Group, pentru suma de 642 milioane dolari în cash şi acţiuni. Miliardarul avea probleme şi în Ucraina, unde avea un business tv complicat. Cum a ajuns Lauder în estul Europei? O spune chiar el într-un interviu pentru New York Times: „Oriunde călătoream, oamenii îmi spuneau că vor televiziune. Totul era controlat de stat. Spuneau că vor ştiri, şi nu doar propagandă“. Cotat de Forbes cu o avere de aproape trei miliarde dolari la vremea respectivă, Lauder este un investitor extravagant. Investiţiile sale în media din estul Europei pălesc în faţa celor în artă, de exemplu. În 2006, a plătit 135 milioane dolari pentru portret de Gustav Klimt, cel mai mare preţ plătit vreodată la vremea aceea pentru o singură lucrare.  Lauder a ales să se adreseze „problemei“ din România prin achiziţia agresivă de acţiuni în companiile lui Sârbu. În 2006, a plătit cash 27,2 milioane dolari pentru un pachet de 5% din acţiunile Pro TV şi pentru acţiuni în Media Pro International şi Media Vision. O tranzacţie ce avea să se repete anul următor, dar la un preţ de 49,8 milioane dolari, plus acţiuni. În continuare, Pro TV SA, controlată de CME, a cumpărat produse, servicii şi drepturi intelectuale de la firmele lui Sârbu, volume cuprinse între 30 şi 50 milioane dolari anual. CME în epoca Sârbu Numirea lui Adrian Sârbu în funcţia de Chief Operating Officer (COO) al CME a fost oarecum o surpriză în 2007, însă din punctul de vedere al acţionarilor, era perfect justificat. „Sârbu este un antreprenor 100%. Există două tipuri mari de CEO: business developer şi business administrator. Adrian Sârbu este clar un manager de dezvoltare“, spune George Butunoiu, cel mai cunoscut head-hunter din România. La începutul mandatului său, în perioada 2007-2008, preţul acţiunilor CME, listate la New York pe piaţa Nasdaq, atingea maxime de 120 dolari/titlu. Au scăzut puternic la finalul lui 2008, pe fondul contractării unor împrumuturi şi, bineînţeles, după ce a debutat criza financiară pe Wall Street. În luna martie 2009 (Sârbu conducea deja compania, după plecarea lui Michael Garin, CEO CME), atinseseră un minim de 5,2 dolari/titlu. A fost un moment esenţial. Lauder a convins gigantul media Time Warner să investească în CME 241,5 milioane dolari printr-o emisiune de noi acţiuni. La numirea lui Sârbu în funcţia de preşedinte al boardului şi CEO, CME recunoştea efectele crizei, însă în prezentări se vorbea despre „revenirea şi mai puternică a operaţiunilor de broadcasting şi internet după criză“. Managerul român a venit cu o filosofie nouă - producţia de conţinut propriu şi livrarea pe platforme şi pieţe multiple -, strategie care a funcţionat în parte. Media Pro Entertainment, divizia de producţie şi distribuţie, a obţinut creşteri constante ale veniturilor, la fel şi divizia de New Media, care operează platforma voyo în regiune. „Totuşi, majorările respective n-au putut compensa scăderile puternice ale veniturilor din vânzarea de publicitate pe fondul scăderii pieţei şi al diminuării audienţelor totale ale posturilor CME“, se arată într-o analiză a băncii de investiţii cehe J&T Bank. Deşi este lider pe toate pieţele unde are operaţiuni de televiziune, cifrele CME nu mai sunt atât de bune. În Cehia, cota de piaţă a Nova TV, lider absolut, a scăzut pentru prima oară anul trecut sub pragul de 40%, considerat critic, în linie cu vânzările. Sârbu a pus tot timpul scăderile pe seama dificultăţilor economice din piaţă şi, până anul trecut, a vorbit numai despre revenire. Abia într-un interviu din ianuarie 2012 (pentru Hospodarske Noviny) a afirmat prima oară că este posibil ca preţurile dinainte de criză să nu mai revină niciodată, având în vedere că advertiserii s-au obişnuit prea tare cu discounturile. Oricare ar fi cauzele, analiştii de la J&T Bank estimează că şi în februarie, pentru a treia oară consecutiv, CME va anunţa rezultate slabe şi pierderi nete. Ce-i drept, la nivel de OIBDA (un indicator folosit mai rar, care exprimă profitul operaţional în relaţie cu cash-flowul) rezultatele sunt mai bune, la nivelul primelor nouă luni ale anului trecut. Mai mult decât rezultatele în sine, CME are probleme din cauza gradului ridicat de îndatorare, fiind forţată să plătească dobânzi uriaşe în fiecare an. Datoriile totale nete depăşesc 1,07 mld. dolari, mai bine de jumătate având maturitatea în 2016. Aici se află cheia unui posibil răspuns la întrebarea iniţială a acestui material. Acum ori niciodată După ce a mai investit 90 milioane dolari în CME, Time Warner a ajuns la un pachet de acţiuni de 49,9%. Are însă o opţiune care expiră în luna mai, prin care va deveni acţionar majoritar. Pentru a-şi proteja investiţia în CME, Time Warner are variante limitate şi cea mai probabilă este preluarea datoriilor CME din 2016, peste 600 milioane dolari, primind din nou acţiuni. Aparent, nu e nicio legătură între deciziile Time Warner şi funcţia lui Adrian Sârbu. Poate doar stilul de management. De exemplu, în ultimii doi ani a vândut de mai multe ori acţiuni din pachetul pe care-l deţinea la CME, lucru pe care un CEO nu-l face de obicei. „Pe fondul rezultatelor din 2012, da, este foarte posibil ca Adrian Sârbu să fie schimbat“, declară pentru Capital analistul ceh specializat în media Pavel Ryska, de la J&T Bank. Totuşi, „Situaţia nu e nouă pentru Sârbu. Pe exact acelaşi motiv acţionarii îl puteau demite şi anul trecut, şi acum doi ani“, nuanţează analistul. În plus, adaugă el, Ronald Lauder este cel care votează în board în numele acţiunilor Time Warner. Adrian Sârbu are şi multe mize personale în această decizie. Pe de o parte, businessurile sale personale din România, în special Mediafax Group, sunt încă legate ombilical de cele ale CME. Pe de altă parte, stilul său de viaţă, descris de cunoscuţi, este foarte scump, mult peste salariile deloc neglijabile primite de la CME (6,88 milioane dolari în 2007). Dacă ar fi să înceapă un proiect nou, nu l-ar începe cu siguranţă din poziţia de angajat, ci de cel puţin partener egal, asta legat de zvonurile cu privire la implicarea sa în Digi TV. În loc de concluzie, ar mai fi o posibilitate. O sursă Capital din zona CME spune că, încă de când a început să lucreze pentru Lauder, Sârbu ar avea o clauză contractuală care i-ar asigura, în cazul în care este dat afară, un pachet de compensaţii considerabil. Incluzând aici şi anumite drepturi şi opţiuni ce l-ar putea face din nou acţionar important în companiile pe care le-a vândut CME. Mai exact, Adrian Sârbu ar putea reveni din nou la cârma Pro TV şi a grupului Media Pro, ceea ce nu e de lepădat nici chiar pentru cel mai bine poziţionat manager român.


Luna trecută, pe piaţa media au apărut zvonuri legate de o posibilă trecere a lui Adrian Sârbu la Digi TV. Potrivit surselor Capital, mai surprinşi de acest zvon au fost chiar şefii RCS&RDS, care au cerut lămuriri la CME.

SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.