Spre sfârşitul deceniului trecut, averea îi era estimată la un miliard şi jumătate de euro. Era, la un moment dat, pe locul al doilea în clasamentul celor mai bogaţi români. Investea în domenii diverse, de la energie regenerabilă la comerţ şi de la media la imobiliare şi era plin de optimism. Chiar dacă se retrăsese din Parlament, era în continuare implicat în politică şi unii observatori îl vedeau chiar drept un potenţial premier. Au fost de vină criza, deciziile neinspirate de business, problemele de sănătate, tensiunile din viaţa personală, procesul în care era acuzat de spălare de bani, delapidare şi înşelăciune sau, mai degrabă, o combinaţie a tuturor celor de mai sus?

Cert este că bogăţia lui Dinu Patriciu s-a topit aproape peste noapte, cele mai multe firme ale fostului patron al Rompetrol au intrat în insolvenţă, iar influenţa sa în politica românească a devenit egală cu zero. Iar anul trecut, omul de afaceri, care suferea de mai multe boli, a decedat la 64 de ani, lăsând în urmă numeroase mistere şi contradicţii, dar şi numai o zecime din averea din urmă cu cinci ani.
 

În declin

Pentru alţi colegi de Top 300 cu veleităţi de politician, soarta nu a fost chiar atât de potrivnică. Asta în sensul în care respectivii sunt încă în viaţă. Cu toate acestea, unii dintre ei, cum ar fi fostul preşedinte al Partidului Conservator şi proprietar, împreună cu fiicele sale, al unui impresionant imperiu de business, nu se mai află în libertate. În vara anului trecut, Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupţie la zece ani de închisoare şi se află astăzi în spatele gratiilor. Fostul vice-preşedinte al Senatului, cel care a jucat un rol important în ambele suspendări ale preşedintelui Traian Băsescu şi cel despre care, la un moment dat, se vorbea în anumite cercuri (ca şi despre Patriciu) drept un potenţial viitor prim-ministru, şi-a văzut cariera politică stopată de o sentinţă judecătorească.
Iar problemele penale ale fondatorului s-au răsfrânt şi asupra grupului de firme aparţinând familiei Voiculescu, asta mai ales că o parte din activele acestuia au fost confiscate de stat în vederea recuperării prejudicului stabilit de instanţă. Astfel încât, de la 1-1,1 miliarde de euro în 2010, averea Voiculeştilor a scăzut până la 180-200 de milioane de euro astăzi, conform calculelor Capital.
 

Între Parlament şi închisoare

Nici pentru Gigi Becali intrarea în politică nu pare să fi fost de bun augur. În 2004 el a preluat preşedinţia Partidului Noua Generaţie, dar la alegerile din cel an acesta nu a reuşit să treacă pragul electoral şi nu a intrat în Parlament. La europarlamentarele din 2007, partidul omului de afaceri a strâns 4,85% din voturi, fiind la un pas de a depăşi nivelul minim cerut de lege. Nici în 2008 PNG nu a primit suficiente voturi pentru a-şi trimite reprezentanţi în forul legislativ. Totuşi, câteva luni mai târziu, la alegerile europarlamentare, Becali a candidat pe listele Partidului România Mare şi a obţinut un loc de eurodeputat. Omul de afaceri a renunţat la mandatul de la Strasbourg după ce, în decembrie 2012, când a candidat pe listele USL, a devenit deputat de Bucureşti.
Cariera politică a milionarului s-a încheiat în mai 2013, când a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare într-un dosar în care era acuzat că ar fi luat parte la un schimb ilegal de terenuri cu Ministerul Apărării. După executarea a două treimi din pedeapsă, Becali a fost eliberat în primăvara acestui an. Aventurile politice şi problemele penale nu par să fi avut efecte benefice asupra averii sale. Conform Top 300, de la 400-500 de milioane de euro în 2010 aceasta a scăzut la 270-300 de milioane anul acesta.

A scăpat ieftin

De pe cai mari a căzut şi George Copos. Ales în 2004 senator pe listele alianţei PSD-PC, el a fost numit vicepremier în guvernul Tăriceanu, funcţie pe care a ocupat-o între decembrie 2004 şi iunie 2006. Trimis în judecată, prima dată în 2008, el a primit două sentinţe definitive în 2014: trei ani şi opt luni de închisoare în celebrul Dosar al Transferurilor şi patru ani de închisoare în Dosarul Loteria I. În ambele cazuri el a fost inculpat pentru evaziune fiscală.
Cum pedepsele s-au contopit, omul de afaceri a scris în spatele gratiilor nu mai puţin de cinci cărţi (dintre care despre una presa a relatat că este suspectă de plagiat), a luat parte la activităţile practice şi are peste 60 de ani, el a reuşit să convingă instanţa să-l elibereze după efectuarea a mai puţin de un an din pedeapsă. În acest caz nu e clar dacă de vină au fost problemele penale sau pur şi simplu este vorba de o evoluţie firească, însă de la nivelul de 180-200 de milioane de euro atins în 2010-2011, averea lui Copos a scăzut la 156-160 de milioane de euro în prezent. Totuşi, el a urcat în aceeaşi perioadă de pe locul 30 pe locul 25 în clasamentul bogaţilor.
Carieră meteorică?

Nu la fel s-a întâmplat, cel puţin deocamdată, în cazul lui Sebastian Ghiţă. După ce a făcut bani buni în special din contracte IT cu instituţii publice, tânărul om de afaceri prahovean a decis să intre în politică în 2012. El a devenit deputat pe listele USL (ca reprezentant al social-democraților) şi gurile rele spun că avea o mare trecere la fostul premier Victor Ponta. De altfel, cei doi au fost văzuţi petrecând timp liber împreună la meciuri de baschet, pe plajă sau în cluburi din Dubai.

Cariera lui Ghiţă în politică a început să pălească aproape simultan cu cea a lui Ponta. După pierderea alegerilor prezidenţiale din toamna lui 2014, cei doi şi-au pierdut treptat influenţa în partid. Evoluţia a fost grăbită şi de dosarele penale în care sunt implicaţi. Ironia face ca numele unor rude de-ale lui Ponta să fie pomenite într-o investigaţie în care este implicat şi Ghiţă. Cert este că, deşi a încercat să-şi protejeze activele cesionând părţile sociale şi acţiunile deţinute, procurorii au pus sechestru pe zeci de firme şi conturi care, spun ei, i-ar aparţine de fapt lui Ghiţă, chiar dacă în acte apar rude sau prieteni de-ai acestuia. În vara acestui an, omul de afaceri a fost trimis în judecată pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. El este acuzat că i-ar fi dat o casă primarului din Ploieşti în schimbul obţinerii unei finanţări ilegale pentru clubul său de baschet, Asesoft.

Problemele de mai sus nu se văd încă în estimarea averii realizată de cea mai recentă ediţie a Topului Capital. Ghiţă s-ar afla acum la un nivel de 130-132 de milioane de euro, cam la fel ca în ultimii ani. Însă, ţinând seama de cum evoluează lucrurile, e posibil ca în 2016 cifrele să fie cu totul altele.
În corzi

Pe lista oamenilor de afaceri-politicieni care au probleme cu legea s-a adăugat de curând Tiberiu Urdăreanu. Acesta a fost reţinut pe 29 octombrie 2015 de procurorii DNA, fiind acuzat de dare de mită. Dacă Urdăreanu a fost plasat în arest la domiciliu, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, cel care ar fi primit mita cu pricina (10% din valoarea unui contract de 70 de milioane de euro atribuit grupului UTI), a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
Urdăreanu, preşedintele grupului UTI (care, la fel ca şi firmele lui Sebastian Ghiţă, pare a fi specializat în contracte cu statul) era şi preşedintele Departamentului energie, resurse şi politici industriale al UNPR. În Top 300, averea sa a scăzut puternic, de la nivelul de 180-200 de milioane de euro atins în 2012 şi 2013 la 98-100 de milioane de euro în 2014 şi la 80-85 de milioane de euro anul acesta. Rămâne de văzut cum va progresa ancheta procurorilor, dacă aceştia vor extinde cercetările şi către alte contracte ale UTI şi cum va influenţa investigaţia afacerile grupului.
 

Sub reflector

După o carieră politică fulminantă, în care a fost de cinci ori deputat de Teleorman, primar general al Bucureștiului, vicepremier, ministru al Economiei şi Comerțului, dar şi preşedinte executiv al Partidului Democrat, Adriean Videanu a fost silit să se îndepărteze treptat de politica dâmboviţeană, în special din motive de imagine. Faptul că partidul său a ieşit de la guvernare în primăvara lui 2012, a pierdut alegerile din primăvara aceluiaşi an şi în 2014 a fuzionat cu PNL au grăbit retragerea  lui Videanu, care s-a focalizat pe cariera de om de afaceri începută încă din anii ‘90.
Dar asta nu înseamnă că fostul parlamentar, primar şi ministru şi-a găsit liniştea. Începând din toamna lui 2013, el este urmărit penal alături de fostul ministru Varujan Vosganian pentru că ar fi favorizat obţinerea de gaze ieftine pentru firmele magnatului Ioan Niculae. Investigaţiile în acest dosar continuă, ultima dată fostul demnitar fiind chemat pentru audieri la DIICOT în luna octombrie.

Iar lista celor care au amestecat businessul cu politica şi au sfârşit fie cu probleme cu legea, fie cu firmele pe o pantă descendentă, fie cu o combinaţie a celor două situaţii nu se opreşte aici. Unii au fost deja condamnaţi penal, alții sunt judecaţi sau doar cercetaţi, în timp ce altora aderarea la un partid le-a adus daune de imagine cu impact direct asupra afacerilor.