Nu atât criza, cât mai ales „occidentalizarea“ stilului de viaţă – mai multe restaurante fast food, lipsa mişcării, stresul zilnic -, i-a făcut pe selecții clienți ai clinicilor de chirurgie estetică să-și regândească obiceiurile de înfrumuseţare. Dar nu în sensul că renunță să se mai programeze pentru diverse intervenţii de specialitate, ci că acordă o mai mare importanţă prevenţiei. „Pacienţii au înţeles că e mai bine să previi decât să tratezi“, subliniază dr Adina Alberts, proprietarul Care Zone, clinica pe care a înfiinţat-o în 2006 şi care a ajuns să genereze venituri de circa jumătate de milion de euro. „Acum zece ani exista o predominanţă a chirurgiei de înfrumuseţare – continuă medicul estetician – azi, există un echilibru între chirurgia de înfrumuseţare şi cea de întinerire“. Nu se hazardează să facă o estimare a pieţei, în schimb e  convinsă că, în câţiva ani, „chirurgia de întinerire va fi înlocuită de tehnologie avansată, astfel că nu vor mai fi necesare operaţii precum liftingul facial (…) dacă începi să ai grijă de tine în jurul vârstei de 40 de ani, cu câteva tratamente (laser, injecţii cu botox, fiole cu acid hialuronic, mezoterapie) poţi preveni îmbătrânirea şi îndepărta momentul la care vei avea nevoie de chirurgie de întinerire“. (Din cele circa 2.000 de consultații făcute de dr Alberts în ultimii trei ani, 700 s-au finalizat prin operaţii).
 Dr Ştefan Jianu, directorul centrului medical Proestetica, cu afaceri de circa 1,1 mil. euro, face o completare: „(…) toţi dorim să rămânem tineri cât mai mult, iar asta nu înseamnă numai chirurgie şi medicină estetică, ci şi endocrinologie, cardiologie, kinetoterapie… ştiinţa obţinerii stării de bine, a wellnessului – deci, un întreg ansamblu cu potenţial imens de dezvoltare“. În prezent, „vorbim despre o piaţă de dimensiuni încă reduse în România, de vreo 5 – 6 mil. euro“, crede dr Mihaela Leventer, fondator DermaStyle.
 
Când banii nu sunt o problemă…
Că piaţa românească de anti-aging este din ce cea mai avansată şi receptivă, spune şi dr Bogdan Niculae, fondatorul clinicii Lasermed. Argumentul lui: dacă în 2004 în ţară erau doar şapte medici specializaţi, în 2012 numărul clinicilor estetice trece de 500. Cea mai importantă premisă a medicinei preventive şi regenerative – şi implicit a businessului aferent – ţine de îmbătrânirea populaţiei. Statistic, populaţia de peste 60 de ani a României se va dubla până în 2050, la 39,5%. Această premisă este dublată de o alta: aşa-numita „generaţie ’68“ (aproape 1,3 mil. de persoane, acum cu vârste între 41 și 44 de ani), care este de aşteptat să-şi dorească nu doar să trăiască mai mult, ci să fie şi sănătoasă. În special femeile cu vârste între 35 și 45 de ani apelează la servicii care promit menţinerea fermităţii sau tinereţea chipului şi a corpului.
 
Jumătatea „estetică“ a industriei vizează îmbunătăţirea aspectului fizic. În continuare,  cele mai populare sunt operaţiile la sân (de la 2.700 de euro în sus pentru mărirea sau modificarea formei sânilor), urmate de rinoplastii (20%) și de liposucții (10%), dar şi cererea pentru tratamente cu laser, botox s-a dublat în ultimii doi ani. Cine apelează la ele? În special vedete din showbiz, politicieni, sportivi și oameni de afaceri. Dar conturile medicilor esteticieni nu cresc doar din bani autohtoni. Sunt tot mai multe persoane din străinătate care vin în România doar ca să-şi opreze sânii, nasul sau coapsele. Nu de alta, dar o astfel de ajustare este de trei ori mai ieftină la noi decât în afară.

40 mil. euro este valoarea estimată a pieţei locale a serviciilor de înfrumusețare

Frumusețea costă!
Amatorii de câte un retuş estetic, pe ici pe colo, continuă să cheltuiască aproape ca înainte de recesiune. Câteva preţuri orientative:
 
Rinoplastia: 1.200 – 1.400 de euro
Implanturi mamare şi fesiere: 2.000 – 5.000 de euro
Mărirea penisului: 1.500 – 3.000 de euro
Lifting facial: 3.000 – 8.000 de euro
Liposucţie: 2.500 – 3.000 de euro