China Communications Construction Company Ltd este printre primele 250 cele mai mari companii din lume, având ca obiect de activitate proiectarea și construcția de drumuri, tuneluri şi poduri. Compania a executat şi proiectat mai mult de 8.000 de kilometri de austostradă, în China.

Chinezii și-au arătat interesul de a intra pe piața românească de construcții de autostrăzi încă din toamna anului trecut, atunci când a depus contestație la licitația organizată pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. După ce “neregulile” din anunț au fost clarificate, compania s-a și înscris în cursă pentru desemnarea constructorului, depunându-și candidatura de participare până la termenul limită anunțat de CNADNR, februarie 2013. La acea dată, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a primit documente de înscriere din partea companiei chineze mai sus-menționate și a încă trei asocieri: Vinci-Strabag-Aktor, Impregilo-Salini şi UMB-Tehnostrade.

Reprezentanții CNADNR au purtat, în perioada martie-iulie, mai multe discuții cu cei patru ofertanți, iar concluzia a fost că trebuie efectuate unele modificări. Capital.ro a scris în urmă cu două săptămâni că toate companiile care au rămas în cursă au dorit să realizeze tuneluri cu lungimi mai mari decât cele menționate de CNADNR în anunțul de licitație, ceea ce înseamnă și costuri mai mari pentru execuția lucrărilor.

Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, ne-a declarat atunci că dacă în studiu de fezabilitate se mergea pe varianta construirii a nu mai puțin de 18 de tuneluri, cu o lungime totală de 2,89 de kilometri, în urma negocierilor cu ofertanții s-a ajuns la următoarea soluție: pentru a evita trecerea autostrăzii prin mijlocul orașului Bușteni, am decis să mergem pe varianta cu tunel. Vor fi trei tuneluri cu o lungime totală de 10 kilometri pe fiecare sens, tunel la Sinaia, altul la Bușteni și încă unul la Predeal, iar acest nou traseu scade timpul de parcurgere a autostrăzii cu 12-15 minute. “Compromisul” a fost ca toți ofertanții să mărească viteza de proiectare a autostrăzii. “Dacă inițial viteza de proiectare era de 80 km/h, în urma discuțiilor purtate am mărit viteza de proiectare la 100 km/h”, ne-a declarat Neaga, precizând că viteza de proiectare nu înseamnă viteza de rulare.

De ce s-au retras chinezii

În urmă cu două săptămâni, capital.ro scria că chinezii s-au retras din cursa pentru desemnarea constructorului autostrăzii Comarnic-Brașov.  Până la difuzarea acestei știri, compania nu ne-a transmis un punct de vedere oficial referitor la motivele care au condus la această decizie, însă surse din cadrul Companiei de Autostrăzi și Drumuri Naționale ne-au explicat că chinezii au avut pretenții care nu puteau fi acceptate. Printre acestea se regăsesc utilizarea exclusiv de materiale de construcții fabricate în China, pentru care au solicitat anularea taxelor de import, forță de muncă doar din China. Altfel spus chinezii doreau să facă o autostradă în România, dar “fabricată în China”- dacă se poate spune așa.

Mai mult, autoritățile române, chiar dacă își manifestă interesul pentru a atrage investiții din China în modernizarea infrastructurii din România, au îndoieli cu privire la capacitatea tehnică și calitatea autostrăzilor realizate de chinezi.

Reticența vine și din cauză că până în prezent nicio companie chineză nu a construit autostrăzi în Europa. A existat un precedent în Polonia, în urmă cu 4 ani, atunci când compania chineză Covec a câştigat împreună cu alţi trei parteneri, o licitaţie pentru construcţia a 50 de kilometri de autostradă. Preţul la care a fost câştigat contractul a fost de 450 de milioane de dolari, circa jumătate din cât estima guvernul Poloniei, care a acceptat însă oferta, în ciuda semnalelor de alarmă ale concurenţilor europeni, şi i-a atribuit contractul. Chinezii au eşuat în tentativele lor de a construi prima lor autostradă din Europa. Deşi aveau de făcut doar 50 de kilometri, nu i-au terminat nici după trei ani, iar guvernul polonez a anulat contractul.

Un alt motiv este miza acestui tronson de autostradă. Premierul Victor Ponta a anunțat în primăvara acestui an că dacă în 2016 nu vor fi gata cei 58 de kilometri de autostradă între Comarnic și Brașov nu va mai candida pentru un loc în Parlamentul României. “Este un proiect mult prea important pentru noi, ca țară, și probabil că indicațiile autorităților au fost că se dorește atribuirea contractului către un constructor cu care România are strânse legături”, ne-a declarat un expert din sector, sub protecția anonimatului.

Astfel, rămâne de văzut dacă autoritățile române vor atribui vreun contract de construcție de autostrăzi companiilor chineze. China Communications Construction Company Ltd, în asociere cu Dogus Insaat ve Ticaret (Turcia) și Egis Projects (Franța) a depus ofertă și pentru tronsonul de autostradă sau drum expres Craiova-Pitești.

La începutul acestei luni, ministrul delegat pentru marile proiecte, Dan Șova, aflat la Beijing, a discutat cu companiile chineze din acest domeniu, declarând că aceștia și-au arătat disponibilitatea de a construi un tronson din Autostrada Brașov-Borș. Mai exact, chinezii ar dori să construiască tronsonul Gilău-Suplacu de Barcău, cu o lungime de aproape 100 de kilometri.

Când vom afla constructorul autostrăzii Comarnic-Brașov

Potrivit ultimelor declarații ale ministrului Dan Șova, CNADNR urmează să desemneze constructorul până la 30 octombrie 2013. La jumătatea lunii viitoare toate cele trei asocieri, rămase în cursă, au termen pentru depunerea ofertelor finale.

Valoarea estimată de reprezentanţii CNADNR, menţionată în anunţ, este de 5,32 miliarde de lei fără TVA, adică 6,6 miliarde de lei cu TVA (25,3 milioane de euro/km).

Tronsonul va fi împărţit în două secţiuni: Comarnic-Predeal şi Predeal – Cristian (Braşov).