SE INTAMPLA ACUM!

Sănătate

O idee de milioane de dolari: verificarea prin SMS a siguranţei medicamentelor

Autor: Nicoleta Bănilă | luni, 04 noiembrie 2013 | 2 Comentarii

Anual, jucătorii din industria farmaceutică pierd 200 de miliarde de dolari din cauza medicamentelor contrafăcute. Cu pierderi atât de mari, companiile au fost mai mult decât dispuse să investească în ideea medicului Ashifi Gogo, care a gândit un sistem ingenios prin care oricine poate verifica gratuit, dacă un medicament este original sau contrafăcut. În doar doi ani, de funcţionare, sproxil a ajuns să depăşească ţinta de 1 milion de dolari în venituri şi pe cea de verificări efectuate prin SMS, ajunsă la peste 6 milioane.

În unele părţi ale lumii, numărul oamenilor care au acces la telefon este mai mare ca al celor care au acces la toaletă, scrie pe site-ul companiei. Din cauza infrastructurii precare, în anumite zone, singurul mod în care poţi rămâne conectat cu cei din jur este un telefon mobil.

Mai ales în economiile emergente, sărăcia şi lipsa accesului la resurse vitale creează un teren propice pentru marfa contrafăcută, mai ieftină. Dacă în unele cazuri, marfa contrafăcută nu pune viaţa celor care o cumpără în pericol, la medicamente şi băutură, lucrurile se schimbă, acestea fiind extrem de dăunătoare în varianta falsificată, chiar mortale.

Pentru că telefonia mobilă a pătruns cu mare succes pe pieţele emergente , acestea reprezentând 80% din toate noile abonamente de telefonie mobilă la nivel mondial, cei de la Sproxil s-au gândit să se folosească cumva de acest avantaj al tehnologiei pentru a ajuta consumatorii să evite în mod activ să fie păcăliti de falsificatori.

O idee gândită în trei paşi a adus milioane de dolari în contul inventatorului Sproxil şi contracte cu companii farmaceutice mari şi nu numai.

La achiziţionarea unui produs, consumatorii vor găsi o etichetă de pe ambalaj pe care după ce o răzuiesc, citesc un cod de produs de un anumit moment. Ei pot trimite acest cod printr-un mesaj la un număr gratuit şi vor primi apoi un răspuns care va confirma dacă produsul este original sau contrafăcut. La început, Ashifi Gogo a gândit acest sistem cu etichete răzuibile pentru produsele ecologice, în 2008, însă nu a avut mare succes printre marii retaileri cu ideea sa, aşa că s-a îndreptat către o zonă mult mai vulnerabilă, cea a medicamentelor contrafăcute. Potrivit unui raport al Policy Network din SUA, 700.000 de oameni mor din cauza medicamentelor contrafăcute.

Întrucât serviciul este gratuit pentru consumatori, veniturile companiei vin strict din sumele plătite de companiile interesate de soluţia respectivă. Şi nu sunt puţine companiile care au semnat cu Sproxil: GSK şi Johnson&Johnson folosesc soluţia aceasta în Africa, iar în luna mai, anul trecut, Sproxil a semnat un parteneriat cu IBM la nivel internaţional, pentru a dezvolta mai mult tehnologia prin care codurile sunt generate şi verificare. Încet încet, acest fenomen forţează autorităţile, şi nu companiile farmaceutice să ia măsuri: îcepând cu 2016, UE doreşte un identificator unic pentru toate pachetele ce conţin medicamente, iar în SUA, legiuitorii şi FDA doresc sisteme de urmărire universale pentru combaterea contrafacerii medicamentelor.  O boală fără leac, şi în România
În vara acestui an, Interpol-ul a anunţat că a confiscat aproximativ zece milioane de doze de medicamente contrafăcute şi potenţial mortale, în valoare de 41 de milioane d dolari, în cadrul unei vaste operaţiuni simultane în 99 de ţări care a vizat site-urile de Internet ce vând medicamente. Vorbim despre un fenomen scăpat de sub control întrucât cantităţile descoperite prin această operaţiune sunt în creştere cu peste 100% în raport cu operaţiunea precedentă din 2012.

Şi în România, piata medicamentelor contrafacute pare fără leac depăşeşte  100 de milioane de euro pe an, iar cele mai vândute medicamente contrafăcute sunt cele pentru potenţă, antibiotice şi calmante. Produsele provin din China, India, Taiwan sau Pakistan şi ajung la noi prin intermediari din Ucraina şi Republica Moldova. La succesul acestui tip de comerţ contribuie şi farmaciile online, după cum puteţi citi aici:

Medicamente «la click», pansament pentru veniturile farmaciilor mici
Bolnavii români, abonaţi de nevoie la farmacia ilegală de pe internet

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.