SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

Banii la saltea, mai rentabili decât depozitele bancare

Autor: Serban Buscu Gabriela Ţinteanu | duminică, 06 octombrie 2013 | 35 Comentarii

Nici măcar una dintre cele mai mari 15 bănci din România nu mai oferă dobânzi la depozitele în lei care să permită clienţilor să se aleagă cu un minim câştig real la scadenţă

Doar două bănci de talie foarte mică (Banca Feroviară şi TBI Bank) mai oferă randamente care să permită clienţilor cu depozite în lei să se aleagă cu un minim câştig real după scadenţă. Conform calculelor Capital, nici măcar una dintre cele mai mari 15 instituţii de credit, care adună peste 95% din totalul depozitelor din România, nu mai poate fi atractivă pentru un client care aşteaptă să şi câştige ceva din plasarea economiilor. La un depozit în valoare de 5.000 de lei constituit pe o perioadă de trei luni, adică cea mai utilizată scadenţă, pierderile reale ajung până la 58 de lei.

Mai mult, în cazul uneia dintre cele mai mari bănci, adică Unicredit, depozitul pe trei luni aduce chiar şi pierderi nominale, adică retragi, la propriu, mai puţini bani decât ai depus. În cazul celorlalte scadenţe clasice, adică 1 lună, 6 luni şi un an, situaţia este chiar mai tristă, având în vedere că dobânzile sunt mai mici, netrecând de 3,5% în medie.

Valul de reduceri de dobânzi s-a pornit la doar o săptămână după ce Banca Naţională a României a intrat într-un ciclu de relaxare monetară, care presupune reducerea dobânzii de politică monetară, în fapt costul la care băncile comerciale se împrumută săptămânal de la BNR. Scopul declarat al BNR, exprimat răspicat de guvernatorul Mugur Isărescu, a fost acela de a încuraja creditarea prin reducerea costurilor. Bancherii au înţeles însă cu totul şi cu totul altceva.

Ai deja depozit? Ai intrat pe pierdere

Dobânzile la depozite au ajuns la noi minime istorice. Doar patru bănci mai au dobânda de 5% sau uşor peste, Marfin, Feroviara, TBI Bank şi Piraeus Bank. Majoritatea băncilor practică remunerarea dobânzilor la depozitele populaţiei la acelaşi nivel sau chiar sub nivelul dobânzii-cheie a BNR, de 4,5%. Băncile din top 5 (mai puţin BRD) practică dobânzi sub 4%, câteva dintre ele ajungând chiar şi sub nivelul ratei Robid la trei luni (rata la care băncile îşi plasează lichidităţi între ele), de 3,35%.

Aceasta este însă doar una dintre faţete, întrucât băncile au umblat şi la dobânzile clienţilor care au deja un depozit constituit. Aceştia au ajuns să aibă dobânzi chiar mai mici de 2%. Prevalându-se de faptul că „sunt la modă dobânzile fixe“, băncile ajung să practice pentru clienţii vechi o serie de dobânzi variabile, care au ajuns la niveluri incredibile: 1,75% la depozitul pe trei luni mai mic de 20.000 de lei pentru persoane fizice de la BCR. La Raiffeisen Bank, la acelaşi tip de depozit, dobânda este de 2,2%.

La multe alte bănci, nivelul dobânzilor variabile nici nu mai este afişat în lista de comisioane şi dobânzi, singurele trecute fiind cele fixe, la produsele noi, chiar dacă după trei luni rata „fixă“ se actualizează cu o alta, mai mică decât cea iniţială, iar produsul nou este veşnicul depozit la termen cu plata lunară sau la scadenţă a dobânzii.

Comisioane unicat în Europa

Dobânzile mici nu sunt însă singurul motiv pentru care depozitul bancar a devenit total nerentabil, pentru că deviza „mai bine un comision sigur decât un credit riscant“ continuă să conducă politica mai multor bănci din România.  Astfel, dintre cele mai mari 15 instituţii de credit analizate de Capital, doar cinci (Alpha Bank, Carpatica, Volksbank, Banca Transilvania şi CEC Bank) au comisioane 0 pentru depozite. Restul percep cel puţin o taxă fixă lunară de deschidere a ori de administrare a depozitului.

Mai mult, există în continuare bănci care percep comision de retragere de numerar clienţilor care aleg să scoată banii la scadenţă. Cu alte cuvinte, ei îşi penalizează clienţii pentru fidelitate. Capital a mai scris şi în alte rânduri despre acest comision absurd, care, la un moment dat, era aplicat de majoritatea băncilor. De la începutul acestui an, numărul lor s-a redus însă. În acest moment, mai percep un comision de 0,5% pentru retragerea la scadenţă (circa 25 de lei la un depozit de 5.000 de lei constituit pe 3 luni) doar şase bănci, adică Millennium Bank, Garanti Bank, Unicredit Ţiriac, ING, BCR şi BRD. Dintre acestea, Unicredit Ţiriac deţine şi recordul în ceea ce priveşte comisionul lunar de administrare, care ajunge la 7,5 lei.       

Nu au nevoie de banii populaţiei

Despre eventuala nevoie de lei pe care băncile o au în România vorbesc de la sine acţiunile pe care ele le-au întreprins în zona creditelor acordate populaţiei. La mai bine de o lună de la tăierea dobânzii-cheie de către BNR, la 4,5%, doar Volksbank, CEC, BCR şi Alpha Bank au redus dobânda la creditele în lei. În ciuda faptului că la ora actuală creditarea se face exclusiv în lei, dobânzile la împrumuturile în monedă naţională au încă niveluri foarte înalte.

Astfel, cu cele câteva excepţii menţionate, băncile arată că nu vor să dea credite, motiv pentru care nici nu au nevoie de lichidităţi. În plus, cu ajutorul BNR şi al inflaţiei în scădere, insituţiile de credit reuşesc să se finanţeze din alte surse, menţinând sau chiar crescând marjele de dobândă (diferenţa dintre dobânzile la depozite şi cele la credite). Atunci când te poţi împrumuta de la BNR sau de pe piaţa interbancară la o rată Robor de 3,8%, ce sens are să mai remunerezi şi economiile populaţiei cu 4%? Dobânzile la care băncile oferă împrumuturi sunt de 10%-12% sau chiar 20%, iar marjele devin impresionante. Cu o inflaţie anualizată de 4,4% şi dobânzi real negative de mai bine de un an, populaţia fidelă unei bănci constată, acum, că este plătită cu aceeaşi dobândă cu care ar fi remunerată dacă ar avea economiile în euro sau dolari.

Ne aşteptăm ca BNR să scadă până la nivelul de 4% dobânda de politică monetară în următoarele două şedinţe din 2013. Ionuţ Dumitru, economist-şef, Raiffeisen

Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditării şi econo­mia pe ansamblu, atât prin credite negarantate, cât şi garantate. Andrew Gerber, director retail BCR
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie - 6 octombrie 2013"
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.