A venit şi toamna, iar odată cu ea începem să calculăm notele de plată neachitate şi să ne facem bugetul în funcţie de noile „reguli“ aplicate chiar de la 1 septembrie. După ce au uitat de grijile de zi de zi, întorşi din concedii, românii și-au găsit cutiile poştale pline de facturi: de la bănci, de la operatorii de cablu, de telefonie, de la utilităţi etc. Din această săptămână, lucrurile reintră în normal.

Circul cu privatizarea CFR Marfă pare a fi rezolvat, dacă noul ministru îl invită pe câştigătorul licitaţiei să semneze contractul, iar pâinea ar trebui să fie mai ieftină, cel puţin teoretic. Doar că cei 5 sau 10 bani – cât ar economisi de la pâine, prin reducerea TVA de la 24 la 9% – nu îi vor încălzi pe români, care de la 1 septembrie  vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru călătoria cu trenul şi, culmea, pentru energia electrică. Aici, era de aşteptat o ieftinire de cel puţin 7%-10%, aşa cum promitea ministrul Constantin Niţă, care a tăiat din sprijinul acordat investitorilor în energie verde. Doar că noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere. Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie.

Şi ca să continue circu’, nu poţi nici să-ţi îneci amaru’, întrucât pălinca se va scumpi, odată cu creşterea accizei, fiind considerată de către guvernanţii noştri obiect de lux. Cât despre blănuri, bijuterii sau iahturi nici nu poate fi vorba. Sunt mai ieftine în străinătate. Iar în loc de deznodământ, bugetarii se bucură şi aşteaptă noul an, poate-poate îşi respectă Ponta promisiunea şi le măreşte salariul minim la 1.000 de lei.

Ciprian Mailat,
redactor-şef adjunct CAPITAL