Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Energie

România, pârâtă la Bruxelles în scandalul energiei verzi

Autor: |

Reclamații la Comisia Europeană şi amenințări cu înghețarea investițiilor de ordinul sutelor de milioane de euro. Cine câștigă în războiul certificatelor verzi?

Se schimbă sau nu se schimbă lucrurile? Mai mulţi investitori în energia verde au reclamat România la Bruxelles. Motivul? La începutul lunii iunie, Guvernul a decis să amâne acordarea unui certificat verde pentru energia eoliană şi microhidrocentrale şi a două certificate pentru fotovoltaice. Teoretic, recuperarea acestor certificate se va face din 2017 pentru centrale hidro şi solare, respectiv din 2018 pentru eoliene. Acest lucru a adus un val de nemulţumiri printre companiile care împart piaţa. CEZ, cel mai mare investitor în eoliene din România – grupul a investit până acum 1,1 miliarde de euro într-un parc eolian amplasat în Dobrogea:  Fântânele şi Cogealac (240 de turbine şi o capacitate de 600 MW) -, a anunţat deja că a depus o plângere la Comisia Europeană (CE). O informaţie publicată de Reuters arată că grupul ceh ar putea avea costuri de până la 66 milioane de euro pe an din această cauză. „Măsura contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celor referitoare la libera mişcare a capitalului“, au declarat reprezentanţii CEZ. Și se pare că lista celor care au reclamat România este mai mare. Potrivit oficialilor CE, sunt investigate mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari, printre aceştia aflându-se şi companii din sectorul fotovoltaic.

Plângeri la DG Competition Toţi au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcţia Generală pentru Concurenţă), care lansează investigaţia preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuţu, specialist în energie în cadrul Expert Forum. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanşa o investigaţie oficială. Și, mai departe, după această investigaţie, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri şi/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuţu, în cazul în care Comisia decide sancţiuni, Guvernul poate refuza să le aplice şi se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ). Aşadar, procedura este lungă şi ar putea dura cel puţin un an până când să se ajungă la CEJ şi, probabil, încă cel puţin un an până să se dea decizia finală. „Înainte de modificare, schema de sprijin pentru regenerabile era într-adevăr prea generoasă şi a fost adoptată tot pe bază de lobby, fără studiu de impact sau analiză cost-beneficiu. Modificarea s-a făcut exact la fel şi era de aşteptat să se întâmple aşa, de data asta, din cauza lobby-ului termo care e scos din piaţă pentru că are costuri marginale mai mari, iar Guvernul tot încearcă să găsească modalităţi prin care să ţină în viaţă Hunedoara şi Oltenia, mai ales într-un an hidrologic normal“, mai spune Otilia Nuţu. Privită din afară, modificarea aduce incertitudini - „s-a aruncat în curtea ANRE problema aplicării şi modul de recuperare a certificatelor verzi amânate până după 2017“, subliniază Nuţu -, şi e retroactivă, sunt afectaţi şi cei care au construit deja şi care s-au bazat, ei şi finanţatorii lor, pe o anumită schemă de sprijin. „O chestiune despre care nu se prea vorbeşte, deşi mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiaţi care să ştie de intenţia asta din timp şi să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuţu. Aşadar, nu se ştie dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur şi simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur şi simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piaţă, preţul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătăţeşte automat.

Până la 1,5 mld. euro ar fi trebuit să primească producătorii Calculând, între 1 şi 1,5 miliarde de euro ar fi trebuit să primească producătorii din energia verde, însă aceste sume vor întârzia până după 2017-2020. Pe înţelesul tuturor, în funcţie de tehnologie, energia verde este recompensată în România cu un anumit număr de certificate verzi, a căror valoare variază între 27 şi 55 de euro. Aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie cu condiţia să îndeplinească anumite cote privind ponderea energiei verzi în coşul livrat clienţilor, în fiecare an. Sunt costuri suplimentare pentru furnizori care se regăsesc, apoi, în facturi. De aici a pornit şi scandalul. În plus, un alt aspect important în toată această poveste se referă la marii consumatori industriali, precum ArcelorMittal Galaţi şi Alro, care au ameninţat că îşi mută producţia în alte ţări, unde costurile cu energia sunt mai reduse. Acum, printre cei care au reclamat se află şi Asociaţia Română pentru Energia Eoliană (RWEA), în numele celor peste 100 de membri ai săi. Potrivit reprezentanţilor RWEA, modificările aduse legislaţiei afectează principiul neretroactivităţii, întrucât se aplică inclusiv producătorilor de energie verde care sunt în prezent în funcţiune. „Legea trebuie respectată, chiar dacă energia generată de unele surse regenerabile apare supracompensată prin certificate verzi. Și, de fapt, schimbarea legii pentru a se amâna încasările are multiple efecte negative asupra investitorilor, fără să-i exonereze pe consumatori de plată. Investitorii se văd cu planurile de afaceri dereglate şi discreditaţi pe nedrept faţă de creditori, acţionari şi agenţiile de rating“, detaliază Jean Constantinescu, expert în energie. Potrivit acestuia, scade şi credibilitatea internaţională a României, într-o perioadă în care ţara are nevoie acută de investiţie privată. Practic, subliniază Constantinescu, fără să analizeze serios aceste consecinţe, autorităţile au preferat „să asmută consumatorii asupra producătorilor de energie regenerabilă“, spunându-le că la factura lor se adaugă costul integral al certificatelor verzi, dar au omis să spună că o parte însemnată a costului acestor certificate nu se plăteşte de către consumator, motivul fiind scăderea preţului prin intrarea în piaţă a regenerabilelor. „După estimările mele, aşa-zisa povară a energiei verzi a fost de trei-patru ori mai mică decât costul certificatelor verzi înscris în factură. În acelaşi sens, autorităţile s-au străduit să creeze impresia că energia verde a inundat piaţa, când, de fapt, ponderea regenerabilelor e de 9%, faţă de 14% cât este prevederea legală pentru acest an“, adaugă el. Și, ca şi cum schimbarea din mers a schemei legale de sprijin nu ar fi fost suficientă, Guvernul a mai modificat şi regulile de acces la piaţa de energie şi la energia de echilibrare, favorizând, în opinia lui Constantinescu, producătorii pe bază de cărbuni în detrimentul regenerabilelor. Mai departe, „ceva“ trebuie făcut, deoarece, spune expertul în energie, a devenit evident că parlamentarii s-au grăbit să stabilească numărul de certificate verzi fără să pretindă o analiză „cost-beneficiu“. În primul rând, sunt necesare „calcule oneste“ privind costul energiei verzi în condiţiile României.

Și, aici, Constantinescu nu se referă la „simple monitorizări“ bazate pe raportări, aşa cum a promis reglementatorul: trebuie eliminate din lege limitele artificiale, superioară şi inferioară, impuse valorii de piaţă a certificatelor verzi. Numai astfel se justifică mecanismul de sprijinire a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi, şi nu cel care foloseşte tarife fixe (n.r. - feed-in tariffs). „Trebuie să-i fie lăsată pieţei concurenţiale de certificate verzi calitatea sa esenţială de reglare a volumului sprijinului în funcţie de raportul dintre energia verde generată şi angajamentul ţării transpus în lege. În sfârşit, Guvernul trebuie să renunţe la distorsiunea pieţelor prin reguli discriminatorii de acces“, punctează Constantinescu. Rămâne de văzut ce se va schimba şi ce nu.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro