SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

Austeritate? Guvernul cheltuie cu bugetarii ca înainte de criză

Autor: Mirona Hriţcu | duminică, 21 iulie 2013 | 23 Comentarii

Cheltuielile de personal din administraţie au crescut, într-un singur an, cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată şi neadaptată la tendinţele globale, de îngheţare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient şi pe guvernanţi, care se zbat de o lună în declaraţii privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferenţiat de la stat la privat şi elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deşi atât sindicatele, cât şi mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate

După ce guvernul Boc a fost doborât, practic, de decizia scăderii abrupte a cheltuielilor din administraţia publică, actualul Executiv a reuşit să cheltuiască, în primele cinci luni ale anului (din păcate, ultimele cifre oficiale disponibile datează de la 31 mai), cu o cincime mai mult decât în acelaşi interval de anul trecut. Și asta, deşi numărul de funcţionari a scăzut, între timp, cu 15.000. În cifre, este vorba de o creştere a cheltuielilor cu aproape 3,2 miliarde de lei - circa 700 de milioane de euro, sumă ce include şi reîntregirea lefurilor. Pentru comparaţie, Autostrada Soarelui, care leagă Capitala de Constanţa, a costat cu circa 100 de milioane de euro mai puţin. Aşadar, măsurile de corectare ale acestei anomalii nu erau numai necesare, ci nu mai puteau fi amânate. Prin urmare, de o lună, guvernanţii se întrec în declaraţii pe tema reducerii efectivelor de funcţionari publici. Unele dintre ele s-au concretizat deja, prin OUG nr. 77/2013, ce urmează să intre în vigoare la începutul lunii august. Actul normativ prevede desfiinţarea tuturor posturilor vacante din sectorul bugetar (cu excepţia sistemului sanitar şi educaţional). În cuvintele premierului Ponta, „vor fi desfiinţate aproape 60.000 de posturi vacante, posturi fie neocupate, fie nebugetate, păstrate în general în diverse structuri pe acel principiu unu la şapte şi pentru păstrarea funcţiilor de conducere care aveau nevoie să aibă în spate un număr de posturi, chiar şi vacante“. Face astfel referire la obligaţia impusă prin actuala lege a salarizării personalului din administraţie, potrivit căreia un post nu poate fi ocupat decât dacă alte şapte sunt desfiinţate, prevedere anulată prin această OUG. Aşadar, un prim paradox: pentru soluţionarea unei probleme reale (menţinerea şi finanţarea artificială a anumitor posturi), s-a ajuns la o soluţie extremă: revenirea la principiul toxic „unu la unu“, respectiv la un post ocupat devenit vacant, un post ocupat, principiu care nu poate duce la reducerea sustenabilă, pe termen mediu şi lung, a aparatului administrativ. În continuare, ordonanţa impune concedierea a circa 2.900 de persoane din aparatul central al ministerelor, angajarea a o mie de persoane la nivelul administraţiei publice locale şi obligaţia ca numărul total al funcţiilor de conducere să nu depăşească 12% din personal. Pentru unii, salariul minim e mai minim
Neinclusă încă în niciun act normativ, una dintre cele mai „spumoase“ propuneri privind soarta funcţionarilor este creşterea salariului minim din sectorul public la 1.000 de lei, „nivel la care va ajunge şi salariul minim pe economie, atunci când cei din sectorul privat pot susţine financiar un astfel de nivel“, după cum a declarat premierul Ponta într-o intervenţie televizată. Dacă ar fi fost o afirmaţie trecătoare, fără şanse de punere în aplicare, nu merita mare atenţie. Dar nu a fost aşa. Premierul a repetat-o, şi nu o dată, chiar şi cu riscul de a jigni salariaţii din privat, după cum sugerează declaraţia de mai sus, şi a corelat-o cu o altă propunere care are mari şanse de a reprezenta nucleul viitoarei legi a salarizării: aceea că raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat să fie de 1:7. Idee nu neapărat originală, însă considerată, în general, pozitivă, atât de jucătorii din mediul privat, cât şi de sindicate şi analişti. „Planul anunţat urmează logica sistemului de plată a salariaţilor federali din SUA - acolo raportul este tot de 1:7“, explică originile ideii Ciprian Domnişoru, doctorand în politici publice şi management la Carnegie Mellon University. Ce îl deranjează la acest proiect este faptul că „insistă asupra unui plafon maximal: «Dacă vrei salarii de mii de euro, poţi merge la privat», spune Victor Ponta. Or, măsura unui plafon maximal este populistă şi va avea efecte negative asupra calităţii actului de guvernare. Deşi negociază cu FMI îmbunătăţirea managementului companiilor de stat, Ponta susţine o măsură care pune administrarea sectorului public în dezavantaj faţă de sectorul privat“. În opinia sa, instituţiile de control şi reglementare (de genul Consiliului Concurenţei, ANAF sau ANRMAP) au cazuri complexe, angajează experţi vânaţi de mediul privat, interacţionează cu case de avocatură şi corporaţii care îşi plătesc profesioniştii mult mai bine, iar ideea unui salariu maximal în aceste instituţii este de natură să ducă la probleme de
recrutare şi de calitate a actului de guvernare. Cât de necesară este o nouă lege?
Mai deloc, crede Bogdan Hossu, liderul Blocului Naţional Sindical. „Actuala lege este relativ bună, însă nu a fost aplicată niciodată, ea fiind concepută cu o perioadă de tranziţie, perioadă în care ar fi trebuit, anual, să apară o lege specială prin care numai salariile mici să fie majorate până la încadrarea acestora în grilă. Aceste legi nu au apărut însă niciodată“. Cu alte cuvinte, din moment ce există o lege de dată recentă, care, deşi a fost realizată cu contribuţia Băncii Mondiale, nu a fost niciodată pusă în aplicare, care sunt garanţiile că apariţia unei noi legi va reprezenta un pas real înainte, şi nu doar o nouă povară birocratică? Liderul sindical este convins că, în condiţiile în care nu putem spera la o creştere spectaculoasă a PIB în următorii ani, iar concedierile se rezumă la câteva mii de oameni, creşterea salariului minim la stat este imposibilă. Și, în ultimă instanţă, imorală: „de obicei, nu se aplică o diferenţiere între stat şi privat, deoarece salariul minim este pentru necalificaţi. Personal nu cred că există un necalificat mai bun la stat decât un necalificat la privat. Astfel, un salariu minim de 1.000 de lei, diferenţiat de cel din sectorul economic, înseamnă o anomalie şi este greu de crezut că se poate aplica. Este nejustificată şi nesustenabilă prin separarea ei.“ Deşi reprezintă părţi relativ adverse, Sorin Iorga, consilier în cadrul Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat, are o opinie similară: „Practicarea unor nivele diferite de venit minim este discriminatorie, în opinia mea. Ea nu va avantaja dezvoltarea economiei reale, mai ales în contextul în care statul însuşi se remarcă printr-o productivitate extrem de scăzută. O eventuală creştere a salariului minim reprezintă un gest de voinţă politică, nesusţinut de realităţile de cost-eficienţă. Peste asta, apare încă un risc important: creşterea atractivităţii muncii la stat, o meteahnă deja prea prezentă în România. Pe scurt, modificarea asimetrică şi arbitrară a venitului minim va induce efecte perverse, la care poate nici nu ne aşteptăm acum, şi compromite sustenabilitatea pieţei muncii din România. Este o opinie pesimistă, din păcate necontrazisă de vreun studiu de impact prezentat de Guvern pe această temă, dacă a fost făcut vreunul.“ Cine defineşte performanţa
Analistul Lucian Isar a ocupat, de-a lungul timpului, funcţii importante atât în mediul privat, cât şi în cel public, unde a fost membru în consiliile de administraţie ale mai multor companii de stat, ba chiar a ocupat, pentru scurtă vreme, funcţia de ministru în cabinetul Ponta. În opinia sa, într-adevăr, „două nivele de salarii minime nu fac decât să distorsioneze şi mai mult economia“, cu atât mai mult cu cât „angajatii de la privat sunt la fel de buni şi de bine pregătiţi ca şi cei de la stat“, iar dezbaterea ar trebui centrată „mai puţin pe raportul între venituri şi mai mult pe legătura dintre performanţă şi remuneraţie, întrucât, fără să aibă un sistem eficient şi transparent de stimulare, un funcţionar care are în semnătură o tranzacţie de tipul privatizării CFR Marfă o va vicia semnificativ într-o anumita direcţie“. Pentru că vorbim de sistemul public, până şi acest punct se dovedeşte controversat. Valer Suciu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, spune că „temerea noastră referitoare la viitorul act normativ este că se va încerca stabilirea criteriilor de performanţă în funcţie de simpatiile şi apartenenţa politică.“_

CE LI SE PREGĂTEȘTE BUGETARILOR

Am realizat un rezumat al principalelor modificări ale statutului angajaţilor din sectorul public, aşa cum reies ele din declaraţiile de până acum ale oficialilor privind viitoarea lege a salarizării, ce ar urma să intre în vigoare la începutul toamnei, dar şi din OUG nr. 77/2013, ce va fi aplicată începând cu prima jumătate a lunii august:

Salariul minim de la stat ar putea creşte de anul viitor de la 800 de lei la 1.000 lei.

Salariile bugetarilor vor consta într-o parte fixă şi una variabilă, stabilită în funcţie de performanţele individuale ale angajaţilor. Raportul dintre limita minimă şi cea maximă a salariilor bugetarilor va ajunge la 1:7. Potrivit notei de fundamentare a noilor modificări normative, „prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmărit stabilirea unui raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 15, limitarea numărului de clase de salarizare la 110 şi plafonarea primelor şi sporurilor la maximum 30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.“ Nu se precizează cum va fi impusă noua lege astfel încât scenariul să nu se repete.

Veniturile lunare ale directorilor societăţilor şi regiilor de stat vor fi de maximum şase salarii medii pe ramură.

Bugetarii ai căror salarii de încadrare sunt mai mici decât cele rezultate prin aplicarea noii legi se vor bucura de creşteri salariale anuale.

2.860 de posturi ocupate (a se face astfel distincţie faţă de cele vacante) vor fi desfiinţate „în următoarea perioadă“ în organele centrale ale administraţiei de stat.

Peste o mie de persoane ar urma să fie recrutate în administraţia publică locală, întrucât „multe primării au ajuns să mai aibă doar doi sau trei angajaţi, inclusiv primarul şi viceprimarul“.

Potrivit calculelor oficiale, în momentul de faţă se înregistrează 64% funcţii publice de execuţie de grad superior. Pentru a corecta anomaliile acestui raport, Guvernul a decis reducerea numărului funcţiilor de conducere la 12% din aparatul administrativ.
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii