CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Ce afaceri leagă podul de la Calafat-Vidin

Autor: |

Din cauza poziţionării periferice, impactul noii legături dintre România şi Bulgaria va fi mai mic decât s-ar fi putut aştepta de la o investiţie de aproape 300 de milioane de euro

În 2012, exporturile Uniunii Europene către Turcia au totalizat 75 de miliarde de euro, în timp ce statele UE au importat din această ţară mărfuri în valoare de peste 47 de miliarde de euro. Cele mai multe produse ajung la destinaţie cu ajutorul transportului naval, altele sunt expediate cu trenurile de marfă, dar cantităţi deloc neglijabile călătoresc între Turcia şi continent (mai ales către statele din centrul Uniunii) pe şosele. Pentru un camionagiu care pleacă din Istanbul şi are ca destinaţie Budapesta, cel mai scurt drum este prin Sofia şi Belgrad - 1.340 de kilometri, din care 920 pe autostradă, iar trecerea prin Serbia costă 34 de euro pentru un vehicul de peste 12 tone.

Cum însă la frontiera dintre Bulgaria şi Serbia şi apoi la cea dintre Serbia şi Ungaria timpul mediu de aşteptare pentru un turist este de o oră şi jumătate, iar în anumite perioade poate ajunge şi la trei-patru ore, mulţi şoferi turci preferă varianta prin România, pe la Giurgiu. Mai lungă cu 110 kilometri, cu doar 520 de kilometri de autostradă, varianta le scoate din buzunar nouă euro pentru rovinieta pe o zi şi 12 sau 25 de euro taxa pentru Podul Prieteniei (în funcţie de direcţia în care traversează Dunărea). Dacă din punct de vedere financiar traseul prin ţara noastră cântăreşte cam la fel de mult ca acela prin Serbia, apartenenţa noastră la UE şi uniunea vamală dintre Turcia şi Bruxelles (datând încă din 1995) simplifică mult procedurile şi reduc timpii de aşteptare la graniţă. Aşa că, începând din 2007, tranzitul rutier prin Serbia între Orient şi Occident a scăzut cu circa 35%, potrivit calculelor autorităţilor de la Belgrad.
Podul de peste Dunăre de la Vidin-Calafat, inaugurat în 14 iunie, este mană cerească pentru transportatorii turci. Pe noua rută taxele sunt aceleaşi, distanţa este identică (1.450 de kilometri între Istanbul şi Budapesta), iar kilometrii de autostradă sunt mai mulţi cu 220. În plus, este evitată centura Bucureştiului, pe care la orele de vârf parcurgerea distanţei dintre DN5 şi A1 putea dura până la două ore. Desigur că şi unele camioane bulgăreşti şi româneşti (mai ales din jumătatea de vest a ţării) îşi vor schimba traseul pe la Calafat în următoarea perioadă. „Prin aceste rerutări vom pierde unele încasări din rovinietă, căci cu siguranţă niciun camion care va intra pe la Calafat şi va ieşi pe la Nădlac nu va depăşi 24 de ore în România, precum şi încasări pe zonele conexe - benzinării, parcări, restaurante şi aşa mai departe“, spune Augustin Hagiu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Jumătatea plină

Pe de altă parte, transportatorii care deja utilizau bacurile din zona Calafat-Vidin sau Bechet-Oreahovo câ­şti­gă prin deschiderea podului o oră - o oră şi jumătate (care în unele condiţii, având în vedere perioadele obligatorii de odihnă, pot adăuga o zi la timpul petrecut pe drum). Iar pe traseul Giurgiu-Sibiu-Arad s-ar putea simţi, în următoarea perioadă, o reducere vizibilă a traficului greu (care ar trebui să crească, însă, pe relaţia Drobeta Turnu Severin-Timişoara-Arad).

Și agenţiile de turism sunt mul­ţumite de noua cale de acces peste Dunăre. „Nu va fi o schimbare fulminantă, însă va fi mai rapid să ajungi în Grecia sau la staţiunile de schi din Bulgaria pe varianta Calafat. Mai ales pentru cei din zonă tranzitul se va simplifica. Gândiţi-vă că înainte aveai doar bacul, care în anumite condiţii nici nu circulă şi cu care oricum traversarea durează mult“, crede Alin Burcea, patronul de la Paralela 45.

Accesul mult mai simplu de o parte şi de alta a Dunării, relativa apropiere de centre urbane importante (de la Vidin la Sofia sunt cam 200 km, iar până la Belgrad sub 300, în timp ce de la Calafat la Bucureşti sunt circa 300 km), dar şi faptul că Severozapaden (regiunea din care face parte Vidin) are un PIB per capita de numai 26% din media UE, iar Sud-Vest Oltenia atinge doar 36% din acelaşi indicator ar putea impulsiona şi investiţiile în zonă. „Probabil că mai întâi se vor mişca cei din comerţ, apoi vor veni şi companii axate pe producţie, iar în final forţa de muncă va începe să circule între cele două maluri“, crede George Butunoiu, expert în HR. De altfel, spune el, „infrastructura slab dezvoltată este unul din principalii factori care fac ca angajaţii din România să fie mult mai puţin mobili decât cei din alte părţi“.

Tatonări între maluri

Deocamdată, după cum a relatat mass-media, locuitorii celor două oraşe unite de noul pod au profitat de perioada de până la 1 iulie, când nu s-au aplicat taxe, pentru a se vizita reciproc. În primele două zile poliţiştii de frontieră au raportat un tranzit de circa 5.000 de autovehicule şi 10.000 de persoane. Oamenii au făcut cumpărături, au luat masa, ba chiar au luat pulsul cluburilor de noapte de pe malul opus. Și firmele de transport de călători au profitat de pod - o linie de autobuz Vidin-Calafat-Craiova a fost înfiinţată aproape imediat după inaugurare (în timp ce cele trei bacuri şi-au încetat funcţionarea). Semnale pozitive vin şi de la staţiile de carburanţi din zona Calafat - în unele zile, încasările sunt aproape duble comparativ cu perioada anterioară.
După finalizarea proiectului de la Vidin-Calafat (care a durat, între semnarea acordului inter-guvernamental şi tăierea panglicii, 13 ani), oficialii de la Bucureşti şi Sofia discută despre un nou pod peste Dunăre. Se vorbeşte despre o altă traversare la Giurgiu (Podul Prieteniei împlinind la anul 60 de ani), despre un pod în zona Călăraşi-Silistra, dar şi despre o hidrocentrală (a cărei poziţie este încă neclară) al cărei baraj să funcţioneze şi ca pod rutier.

Transportatorii cred că altele sunt problemele care ar trebui rezolvate înainte de a ne gândi la o a treia traversare a fluviului către Bulgaria. „Degeaba facem infrastructură dacă nu avem acces decent şi fără taxe suplimentare la ea. La Giurgiu, de exemplu, este necesar un tranzit al oraşului pentru 11,5 tone pe axă, în timp ce la Feteşti-Cernavodă e inadmisibil să dublezi timpul pentru Bucureşti-Constanţa stând la coadă să plăteşti taxa de pod“, crede Augustin Hagiu. Vicepreşedintele FORT spune că, dacă nu poate fi construită o staţie de taxare cu capacitate mai mare, autorităţile ar trebui să ofere sisteme electronice de plată a tarifului de trecere (prin SMS, plată online etc.). Cel mai probabil, însă, problemele pomenite mai sus vor rămâne valabile şi peste câţiva ani, timp în care autorităţile ne vor lua ochii cu hărţi, desene şi studii de fezabilitate care de care mai impresionante.

274 mil. euro a fost costul total al proiectului, grosul banilor venind de la Bruxelles. Statul român a investit 48 mil. euro, inclusiv sume provenind din programul ISPA

6.500 de euro (cel mai mic din UE) era în 2010 PIB-ul per capita în regiunea Severozapaden unde se află Vidin. În Sud-Vest Oltenia acelaşi indicator era 8.800 de euro.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

29 septembrie 2016

Germania, trimisă în judecată de Comisia Europeană

Transporturi si Infrastructura

29 septembrie 2016

Exproprieri și angajări pentru autostrada Transilvania

Transporturi si Infrastructura

29 septembrie 2016

CNADNR a parafat patru contracte de dezăpezire pentru drumurile din jurul ...

Transporturi si Infrastructura

28 septembrie 2016

Lufthansa a achiziţionat integral Brussels Airlines

Transporturi si Infrastructura

28 septembrie 2016

SE ÎNCHIDE Transfăgărășanul

Transporturi si Infrastructura

25 septembrie 2016

Ministerul Transporturilor crește, din PIX, viteza trenurilor de marfă

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii