Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Ce afaceri leagă podul de la Calafat-Vidin

Autor: |

Din cauza poziționării periferice, impactul noii legături dintre România și Bulgaria va fi mai mic decât s-ar fi putut aștepta de la o investiție de aproape 300 de milioane de euro

În 2012, exporturile Uniunii Europene către Turcia au totalizat 75 de miliarde de euro, în timp ce statele UE au importat din această ţară mărfuri în valoare de peste 47 de miliarde de euro. Cele mai multe produse ajung la destinaţie cu ajutorul transportului naval, altele sunt expediate cu trenurile de marfă, dar cantităţi deloc neglijabile călătoresc între Turcia şi continent (mai ales către statele din centrul Uniunii) pe şosele. Pentru un camionagiu care pleacă din Istanbul şi are ca destinaţie Budapesta, cel mai scurt drum este prin Sofia şi Belgrad - 1.340 de kilometri, din care 920 pe autostradă, iar trecerea prin Serbia costă 34 de euro pentru un vehicul de peste 12 tone.

Cum însă la frontiera dintre Bulgaria şi Serbia şi apoi la cea dintre Serbia şi Ungaria timpul mediu de aşteptare pentru un turist este de o oră şi jumătate, iar în anumite perioade poate ajunge şi la trei-patru ore, mulţi şoferi turci preferă varianta prin România, pe la Giurgiu. Mai lungă cu 110 kilometri, cu doar 520 de kilometri de autostradă, varianta le scoate din buzunar nouă euro pentru rovinieta pe o zi şi 12 sau 25 de euro taxa pentru Podul Prieteniei (în funcţie de direcţia în care traversează Dunărea). Dacă din punct de vedere financiar traseul prin ţara noastră cântăreşte cam la fel de mult ca acela prin Serbia, apartenenţa noastră la UE şi uniunea vamală dintre Turcia şi Bruxelles (datând încă din 1995) simplifică mult procedurile şi reduc timpii de aşteptare la graniţă. Aşa că, începând din 2007, tranzitul rutier prin Serbia între Orient şi Occident a scăzut cu circa 35%, potrivit calculelor autorităţilor de la Belgrad.

Podul de peste Dunăre de la Vidin-Calafat, inaugurat în 14 iunie, este mană cerească pentru transportatorii turci. Pe noua rută taxele sunt aceleaşi, distanţa este identică (1.450 de kilometri între Istanbul şi Budapesta), iar kilometrii de autostradă sunt mai mulţi cu 220. În plus, este evitată centura Bucureştiului, pe care la orele de vârf parcurgerea distanţei dintre DN5 şi A1 putea dura până la două ore. Desigur că şi unele camioane bulgăreşti şi româneşti (mai ales din jumătatea de vest a ţării) îşi vor schimba traseul pe la Calafat în următoarea perioadă. „Prin aceste rerutări vom pierde unele încasări din rovinietă, căci cu siguranţă niciun camion care va intra pe la Calafat şi va ieşi pe la Nădlac nu va depăşi 24 de ore în România, precum şi încasări pe zonele conexe - benzinării, parcări, restaurante şi aşa mai departe“, spune Augustin Hagiu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Jumătatea plină

Pe de altă parte, transportatorii care deja utilizau bacurile din zona Calafat-Vidin sau Bechet-Oreahovo câ­şti­gă prin deschiderea podului o oră - o oră şi jumătate (care în unele condiţii, având în vedere perioadele obligatorii de odihnă, pot adăuga o zi la timpul petrecut pe drum). Iar pe traseul Giurgiu-Sibiu-Arad s-ar putea simţi, în următoarea perioadă, o reducere vizibilă a traficului greu (care ar trebui să crească, însă, pe relaţia Drobeta Turnu Severin-Timişoara-Arad).

Și agenţiile de turism sunt mul­ţumite de noua cale de acces peste Dunăre. „Nu va fi o schimbare fulminantă, însă va fi mai rapid să ajungi în Grecia sau la staţiunile de schi din Bulgaria pe varianta Calafat. Mai ales pentru cei din zonă tranzitul se va simplifica. Gândiţi-vă că înainte aveai doar bacul, care în anumite condiţii nici nu circulă şi cu care oricum traversarea durează mult“, crede Alin Burcea, patronul de la Paralela 45.

Accesul mult mai simplu de o parte şi de alta a Dunării, relativa apropiere de centre urbane importante (de la Vidin la Sofia sunt cam 200 km, iar până la Belgrad sub 300, în timp ce de la Calafat la Bucureşti sunt circa 300 km), dar şi faptul că Severozapaden (regiunea din care face parte Vidin) are un PIB per capita de numai 26% din media UE, iar Sud-Vest Oltenia atinge doar 36% din acelaşi indicator ar putea impulsiona şi investiţiile în zonă. „Probabil că mai întâi se vor mişca cei din comerţ, apoi vor veni şi companii axate pe producţie, iar în final forţa de muncă va începe să circule între cele două maluri“, crede George Butunoiu, expert în HR. De altfel, spune el, „infrastructura slab dezvoltată este unul din principalii factori care fac ca angajaţii din România să fie mult mai puţin mobili decât cei din alte părţi“.

Tatonări între maluri

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

25 iunie 2017

Preţul energiei electrice ar putea creşte în continuare

Transporturi si Infrastructura

20 iunie 2017

Blue Air va achiziţiona şase aeronave Boeing 737 Max

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro