CITEŞTE ŞI

Imobiliare

Miliardarii lumii care încă mai pariază pe imobiliare româneşti

Autor: |

Reputaţia investitorilor imobiliari prezenţi pe o piaţă tulburată de probleme cântăreşte enorm în conturarea unei imagini internaţionale favorabile. România nu duce lipsă de nume cu greutate în imobiliarele lumii, dar activitatea lor este destul de limitată

După ce au promis că vor construi proiecte în valoare de peste 9 mld. euro, mulţi investitori care au în spate nume cu rezonanţă internaţională s-au retras sau şi-au blocat activitatea locală. Printre aceştia se numără Gerald Cavendish Grosvenor, al şaselea duce de Westminster şi cel mai bogat proprietar britanic, care prin intermediul Sonae Sierra intenţiona să dezvolte proiecte de 900 mil. euro, Beny Steinmetz care avea planuri de peste 1 mld. euro, Benjamin de Rothschild, descendent al ramurii franceze a familiei Rothschild, care alături de partenerii săi promitea circa 1 mld. euro şi Nathaniel Rothschild, descendent şi moştenitor al ramurii britanice a familiei Rothschild, care alături de Sándor Demján, al patrulea cel mai bogat maghiar, a anunţat investiţii de 3 mld. euro în proprietăţi româneşti. Numele acestor investitori s-au disipat în negura crizei imobiliare, însă sunt miliardari care şi-au continuat planurile sau care au pus piciorul în România tocmai în această perioadă.

Ce i-a motivat pe aceştia să rămână fideli pieţei locale sau să intre cu afaceri în România tocmai când alte nume de calibrul lor bat în retragere? Alin Buftea, partener al casei de avocatură DLA Piper, împarte investitorii susţinuţi de nume notorii în două categorii: cei care au divizii imobiliare şi au fost atraşi de oportunităţi din piaţă, de genul Auchan sau IKEA, şi cei care au început proiecte a căror sacrificare ar costa mai mult decât finalizarea lor.

„Numele investitorilor este foarte important pentru succesul proiectelor. Sunt investitori care plătesc milionari notorii, de genul lui Donald Trump, pentru a le putea folosi numele în anumite proiecte. Chiar dacă mulţi dintre milionarii prezenţi pe piaţa românească nu au făcut decât să îşi asigure terenuri fără a demara proiecte concrete, simpla lor prezenţă reprezintă un vot de încredere care ajută“, consideră Alin Buftea.

Pariul pierdut

Din lista scurtă a miliardarilor care şi-au continuat activitatea locală după izbucnirea crizei imobiliare, numele lui Eyal Ofer (62 de ani) iese în evidenţă ca investitorul cu cel mai extins portofoliu de terenuri, dar ale cărui pierderi ajung la zeci de milioane de euro. Eyal Ofer a moştenit alături de fratele său averea tatălui lor, Sammy Ofer, care a deţinut spre sfârşitul vieţii titlul de cel mai bogat israelian. Ofer a intrat pe piaţa imobiliară românească în 1998 şi a ajuns să deţină 10.000 de hectare de teren în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Timişoara, majoritatea loturi agricole. El se laudă că a investit în România peste 500 mil. euro, cele mai notabile proiecte fiind ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gardens, centrul de afaceri Willbrook Platinum de pe DN1, clădirea de birouri Cathedral Plaza – care i-a adus numai bătăi de cap, hotelul Teleferic din Poiana Braşov şi centrul comercial Tomis Mall din Constanţa.

Numele miliardarului israelian a devenit cunoscut publicului românesc din conflictul cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti apărut din cauza imobilului Cathedral Plaza. După mai bine de zece ani de procese juridice, în februarie, Ofer a reuşit să vândă clădirea de birouri investitorului grec Ioannis Papalekas. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar Ofer a plasat în dezvoltarea clădirii circa 40 mil. euro şi revendica în instanţă despăgubiri de 25 mil. euro, pentru că nu a putut pune clădirea în funcţiune. Un alt exemplu de investiţie ratată este şi Willbrook Platinum. La peste un an de la începerea procesului de închiriere, peste 70 de procente din complex sunt încă neocupate, ceea ce îl plasează pe primul loc în topul celor mai goale clădiri de birouri din Bucureşti. Nici situaţia Oxford Gardens nu este mai roz. La începutul crizei, investitorul a luat decizia închirierii vilelor din complex, pentru a nu fi nevoit să reducă substanţial din preţul de vânzare, însă la sfârşitul anului trecut a ieşit pe piaţă cu cele 204 vile finalizate în 2010. În ciuda scăderilor de preţ realizate de majoritatea dezvoltatorilor concurenţi, la Oxford Gardens cea mai ieftină vilă este de 285.000 de euro, fără TVA.

Retailerii din imobiliare

Ingvar Kamprad (87 de ani), proprietarul gigantului suedez IKEA, a făcut primul pas pe piaţa imobiliară locală la trei luni după ce a plătit circa 30 mil. euro omului de afaceri Gabriel Popoviciu, pentru master franciza IKEA. În iulie 2010, divizia imobiliară a retailerului de mobilă a cumpărat platforma Timpuri Noi din Bucureşti pentru 34,6 mil. euro. Tranzacţia a fost o binecuvântare pentru producătorul de motoare şi turbine. Cu banii de la suedezi şi-a lichidat datoriile bancare şi a mutat activitatea fabricii în localitatea Jilava. Interprime Properties, parte a grupului Inter IKEA Center, va construi la Timpuri Noi clădiri de birouri, spaţii comerciale şi locuinţe. La un an distanţă şi după doar câteva luni de negocieri, suedezii au cumpărat o nouă platformă industrială, ce a aparţinut furnizorului de materiale de construcţii şi instalaţii Baduc Bucureşti. Preţul plătit pentru cele 2 ha de teren a fost estimat la 13 mil. euro. Tot birouri sunt programate şi pentru acest lot. România este singura ţară din sud-estul Europei care a intrat pe harta Inter IKEA Centre Group, aspect care a dat speranţe într-un nou val de investitori străini. Pentru a atrage însă şi alte nume de talia suedezilor, piaţa românească are nevoie de proiecte mature, lipsa lor fiind şi unul dintre motivele pentru care bancherii nu mai dau credite.

„Am avut clienţi interesaţi să îşi plaseze banii în imobiliare româneşti, dar nu au găsit produse cu randamente sănătoase. Piaţa românească are nevoie de proiecte care să fi urmat un ciclu complet de dezvoltare: de la achiziţia terenului la dezvoltare şi vânzare. Avem nevoie de mai multe poveşti de succes ca să atragem capital străin. Piaţa nu a avut timp să se maturizeze“, explică Alin Buftea.

Cu toate acestea, potenţialul de dezvoltare de necontestat al pieţei locale a reuşit să atragă, la sfârşitul lui 2011, un alt jucător important. Francezii de la Auchan, lanţ de hipermarketuri fondat de miliardarul Gérard Mulliez (82 de ani), au adus în România şi divizia de dezvoltare imobiliară a grupului, Immochan, după ce au realizat că investitorii imobiliari cu care au intrat în parteneriat nu mai sunt în stare să le livreze spaţiile necesare extinderii. După modelul IKEA, francezii au cumpărat în scurt timp trei foste fabrici româneşti. În iarna lui 2011 au plătit peste 20 mil. euro pe Tricodava şi Grantmetal din Bucureşti, şi în aprilie 2012 au preluat platforma Tractorul Braşov pentru circa 25 mil. euro. Bugetul de investiţii, anunţat de companie anul trecut era de 150 mil. euro, bani destinaţi extinderii numărului de hipermarketuri la 15, până în 2015. Din această sumă, francezii au cheltuit deja 20 mil. euro pentru construcţia unui Auchan City pe terenul de la Grantmetal din Giuleşti. În plus, la sfârşitul anului trecut, a cumpărat hipermarketurile Real şi a urcat pe locul doi în topul lanţurilor de hipermarketuri din România, cu afaceri cumulate de peste un miliard de euro. Luna viitoare, Immochan este pregătită să demareze şantierele de pe Tricodava şi Tractorul, care necesită investiţii cumulate de circa 120 mil. euro, bani ce vor proveni exclusiv din fondurile proprii ale retailerului.

Numele care vinde

Cazul fondului de investiţii Europa Capital, parte a The Rockefeller Group – în care are interese şi familia Rockefeller patronată de David Rockefeller (97 de ani), este mai special. După ce au pierdut câţiva ani în căutare de oportunităţi imobiliare în regiune, fondul japonezo-american se apropie de maturitate, ceea ce înseamnă că toate sumele disponibile trebuie investite, după care urmează o perioadă de patru ani în care activele acumulate trebuie vândute. Europa Capital este implicată, alături de spaniolii de la Graells & Llonch, în construcţia speculativă a unui parc industrial în Turda, care va înghiţi până la finalizare circa 200 mil. euro şi, alături de americanii de la RPF Development, în dezvoltarea ansamblului rezidenţial Vitan Residence 2. Pe zona de locuinţe, cei doi parteneri au ajuns la o performanţă greu de egalat în această perioadă de criză. Au reuşit să vândut în ultimul an 102 apartamente într-un proiect rezidenţial a cărui primă etapă s-a finalizat de curând. Europa Capital mai deţine, alături de RPF, încă două terenuri, unul pe Vatra Luminoasă şi unul cu deschidere la Parcul Tineretului. În proiectele rezidenţiale, investitorii au angrenate 25 mil. euro. Fondul de investiţii a licitat pentru aproape toate clădirile de birouri scoase pe piaţă în ultimii ani în Bucureşti, însă oferta pusă de ei pe masa vânzătorilor nu a fost acceptată până acum. Tim Norman, directorul executiv al fondului, spune că proprietarii nu sunt capabili să recunoască valorile pieţei actuale.

Atractivi pentru polonezi

Michał Sołowow (50 de ani), care ocupă locul trei pe lista celor mai bogaţi polonezi, a intrat în afaceri cu imobiliare româneşti în 2007, odată cu achiziţia terenului fostei fabrici Fartec din Braşov, pentru 24 mil. euro. Au trecut cinci ani de inactivitate, după care anul trecut polonezul a suplimentat terenul din Braşov cu două loturi adiacente şi s-a hotărât să înceapă proiectul promis braşovenilor. Construcţia centrului comercial Korona, care va dispune în prima etapă de 35.000 mp închiriabili, va începe în acestă vară şi va fi încheiată în primul trimestru din 2015. Consiliul de administraţie al Echo Investment, companie care gestionează afacerile imobiliare ale lui Sołowow, a decis începerea construcţiei din fonduri proprii în momentul în care se semnează contracte de închiriere pentru cel puţin 40% din suprafaţa mallului. Carrefour are deja contractată o suprafaţă de 8.500 mp, iar Echo Investment se află în negocieri avansate şi cu alţi retaileri, aşa încât începerea construcţiei nu va mai fi amânată. Întregul proiect necesită 100 mil. euro şi dezvoltatorul poartă deja negocieri pentru obţinerea de finanţări bancare pentru etapele ulterioare de dezvoltare.

Ce l-a motivat totuşi pe Sołowow să continue proiectul, când putea vinde terenul cum au făcut atâţia alţii aflaţi în poziţia lui? „Credem că a trecut perioada de panică generată de criza financiară, şi economia românescă va începe să crească astfel încât să se poată simţi şi în domeniul de retail. Sunt câteva oraşe, printre care şi Braşovul, care mai au nevoie de dezvoltări comerciale, iar retailerii vor să se extindă în aceste zone. Un alt motiv al prezenţei noastre în România este acela că piaţa din Polonia este în stagnare. Noi avem peste 100 de proiecte dezvoltate aici. Acum ne aflăm în plin proces de cercetare a pieţei din România pentru noi achiziţii. Ne interesează terenuri pentru dezvoltări de retail în Bucureşti şi în ţară şi terenuri sau clădiri funcţionale pe zona birourilor exclusiv în Bucureşti“, menţionează Roxana Stănciulescu, senior leasing manager al Echo Investment.

Michał Sołowow ar putea fi urmat în perioada următoare de cel mai bogat polonez, Jan Kulczyk, care împreună cu Larry Silverstein, proprietarul turnurilor gemene World Trade Center distruse în atentatele teroriste, a lansat în toamna anului trecut un fond prin care doreşte să investească 1,5 miliarde de euro în proprietăţi comerciale în România şi în regiune.

Regele diamantelor

Lev Leviev (57 de ani) este miliardarul cu cele mai consistente investiţii în România. Investitorul are în proces de construcţie două clădiri de birouri lângă AFI Palace Cotroceni, mall care i-a adus numai în primul trimestru 6,9 mil. euro din chirii, şi mai are în dezvoltare un mall în Ploieşti, ce va fi inaugurat în octombrie. Proiectul AFI Business Park, care va cuprinde până la final cinci clădiri de birouri, necesită o investiţie de circa 35 mil. euro, iar mallul din Ploieşti, alte 40 mil. euro. Israelienii mai pregătesc un mall în Bucureştii Noi, pe o parte din fosta platformă Laromet, şi un complex de birouri în locul foste fabrici Inox din Rahova. În plus, mai deţin terenuri în Arad şi Pipera, care nu sunt incluse în planul de investiţii pe termen mediu. Bonitatea israelienilor sfidează întreaga piaţă.

După ce au obţinut 234 mil. euro pentru AFI Palace Cotroceni, cel mai mare împrumut acordat vreodată pentru o dezvoltare imobiliară privată în România, israelienii au obţinut, în plină criză de finanţare, 30 mil. euro de la Raiffeisen pentru proiectul din Ploieşti şi 13,4 mil. euro de la UniCredit pentru AFI Business Park.

În ciuda prezenţei acestor nume importante pe scena internaţională, România încă este considerată de investitori o piaţă riscantă. „Riscul politic are un impact imediat asupra ratelor de schimb şi, în general, provoacă nervozitatate în rândul investitorilor. Din fericire, acum avem de-a face cu o stabilitate politică şi investitorii încep să redevină confortabili cu situaţia politică din România“, spune James Heyworth Dunne, Head of Capital Markets and Valuation în cadrul CBRE Romania.

Pentru a atrage însă investitori de prestigiu, avem nevoie de o piaţă dezvoltată, dar, potrivit lui James Heyworth, sunt şanse slabe să vedem asta dacă nu se înmulţesc tranzacţiile imobiliare.

4,4 mld. euro este valoarea totală a investiţiilor promise pieţei imobiliare de către miliardarii străini care sunt activi în România


SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii