România va continua să fie, în următorii ani, o țară atrăgătoare pentru cei care vor să facă investiţii în domeniul energiilor regenerabile. Energia eoliană, cea solară şi biomasa se vor afla în topul investitorilor. „Dacă acum trei ani țara noastră era un eldorado al investiţiilor şi al investitorilor, 2013 va fi un an în  care experiența, strategia şi finanțarea îşi vor spune cuvântul şi vor împărţi piaţa. Dezvoltarea proiectelor se apropie de final. Acum, industria este concentrată asupra construcţiilor de parcuri eoliene şi fotovoltaice şi a operării acestora pentru o perioadă cât mai lungă de timp“, spune Sebastian Enache, director pentru dezvoltarea afacerilor la Monsson Group, controlat de familia Muntmark. Drept urmare, vom fi martorii unei încetiniri a numărului de megawaţi instalați într-un an, ceea ce se și observă din statistici. Însă, un fapt foarte important, major chiar pentru dezvoltarea industriei, crede Enache, este ca nivelul de investiţii în reţeaua de transport a energiei electrice să crească treptat, într-un ritm apropiat cu instalarea de noi capacităţi de producere a electricității.
Acum, cei mai mulți investitori sunt în regenerabile, datorită certificatelor verzi.  „Mai existau vreo șapteproiecte PPP între Termoelectrica și privați pentru centrale termo, mai sunt reactoarele nucleare 3 și 4 și niște proiecte greenfield, anunțate cu tamtam acum câțiva ani. Un investitor fără relații speciale pur și simplu nu poate răzbi de interesele protejate prin prețurile reglementate sau contracte cu dedicație“, spune și Otilia Nuțu, specialist în probleme energetice al Expert Forum, pentru a nuanța și mai bine locul energiei verzi în industrie.
Dar, până la „investiții majore și în altceva“, este clar că, în următorii ani, energia eoliană va avea o pondere însemnată în balanța de energie a României, chiar dacă nu este predictibilă. „De asemenea, va fi nevoie de unele schimbări importante și în ce privește programarea și dispecerizarea în sistemul energetic. Va fi obligatorie introducerea pieței intrazilnice. Cred că energiile regenerebile, în general, vor pune o presiune și pe prețul din piața angro, în sensul scăderii acestuia“, explică Ion Lungu, CEO al CEZ Trade România, care deține cel mai mare parc eolian din regiune, Fântânele-Cogealac, cumpărat de la Monsson.

Transelectrica:„Nu vom putea prelua toată energia“

În altă ordine de idei, după ce s-a spus în piață că au apărut foarte mulți producători de energie regenerabilă, Octavian Lohan, director general adjunct al Transelectrica, vine cu o precizare: „Nu sunt prea mulți producători, ci capacitatea sistemului nostru de a consuma energia fluctuantă este prea mică și nu o să funcționeze toți. Nu vom putea prelua toată energia și va începe o concureță care va reduce prețul energiei, dar certificatul verde le va permite să-și recupereze investițiile“. Altfel, cu o putere instalată mare, un producător poate produce atât cantități mari, cât și mici de energie regenerabilă. În schimb, o putere mică instalată poate produce doar cantități mici.
Acum, pe lângă marii investitori – CEZ Group, EDPR, Enel Green Power, OMV Petrom Wind sau Romconstruct apar și nume mai puțin cunoscute, precum Corni Eolian, Brăila Winds sau Ewind, care duc, împreună, capacitatea instalată la aproape 1.900 MW, potrivit datelor centralizate de Transelectrica. Grosso modo, până acum s-au investit peste 2,5 miliarde de euro în tot ce înseamnă eolian, în total fiind 29 de parcuri eoliene, în funcțiune sau în probe.
Practic, în patru ani, energia eoliană a crescut de la zero la aproape 1.900 MW instalați. „Consumul de energie noaptea și în weekend limitează natural investițiile în regenerabile, prioritare de altfel, la un nivel de 3.000-3.500 MW instalați. Atingerea țintelor de energie regenerabilă va însemna reducerea drastică a prețului certificatelor verzi și, implicit, a planurilor de afaceri. Finanțatorii vor deveni cu atât mai circumspecți în a acorda credite, cu cât ne vom apropia de limita menționată“, spunea Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ România, într-un interviu anterior pentru Capital. Potrivit lui, România se află acum în pragul unei crize energetice, majoritatea capacităților termo având durata de viață expirată și funcționând cu costuri ridicate. Seceta a redus producția hidro la mai puțin de jumătate, iar investițiile în producerea energiei electrice lipsesc sau sunt amânate. Și atunci, nu mai miră pe nimeni că tot mai multe companii anunță investiții pe segmentul eolian, sprijinit de stat. „În cadrul CEZ, există o competiție regională între proiecte. Grupul nostru a anunțat investiții în energie eoliană de 3.000MW în această perioadă, în Germania, Polonia și România“, mai puncta Borotea.
Monsson va dezvolta în continuare parcuri eoliene
La nivel local, cel mai mare dezvoltator privat de parcuri eoliene, Monsson, are la ora actuală un portofoliu de peste 2.400 MW, din care proiecte însumând mai mult de 850 MW au fost deja vândute către companii precum CEZ, OMV Petrom, ButanGas sau STEAG. „Dezvoltările şi investiţiile noastre sunt făcute în marea lor majoritate în domeniul surselor regenerabile de energie. Am instalat prima turbină eoliană la malul Mării Negre şi am instalat primele turbine eoliene noi din România, la Topleţ, la o înălţime de 600 de metri. Astfel, noi ne dedicăm dezvoltării durabile şi sustenabile a domeniului, găsind soluţii şi adaptând investiţiile la condiţiile locale. Vrem să dezvoltăm în continuare parcuri eoliene şi ne propunem să avem în proprietate, pe termen mediu, până la 200 MW“, mai spune Sebastian Enache, despre intențiile grupului.
Așa că, mai departe, investițiile în energia verde din România vor fi atrase, ca și până acum, de schema de sprijin relativ generoasă, chiar dacă investitorii sunt precauți. Ei se tem de instabilitatea legislativă și posibilele amendamente la legea privind resursele regenerabile. Cu mențiunea că, în perioada 2008-2012, legislația primară referitoare la schema-suport s-a modificat de patru ori. „Spre deosebire de feed-in tariffs, care garantează prețuri fixe ale energiei electrice pe o perioadă determinată de 10-15 ani și preluarea acesteia, schema-suport cu certificate verzi aleasă de România este un mecanism de piață, care oferă mai puțin confort băncilor finanțatoare și respectiv investitorilor“, mai spunea Adrian Borotea. Pentru următorii patru ani, există mai multe scenarii de evoluție, situate între depășirea cu mult a țintelor de energie verde și neatingerea acestora. În consecință, evoluția prețului certificatelor verzi poate fi extrem de diversă, între valoarea minimă și cea maximă din lege.


Cele 240 de turbine eoliene instalate de grupul CEZ la Fântânele-Cogealac constituie cel mai mare parc continental din Europa