Scăderea stocului de locuinţe noi construite la nivel naţional s-a accentuat în primul semestru al acestui an atingând 11%, faţă de 5% în perioada similară a anului anterior, potrivit datelor colectate de Institutul Naţional de Statistică. În prima jumătate a anului au fost dezvoltate 16.066 de locuinţe noi în România, cu 1.740 de unităţi mai puţin decât în semestrul întâi al anului 2011. În plus, 54,5% din acest stoc a fost construit în mediul rural, unde primează, de regulă, preţul în detrimentul calităţii. Chiar dacă regulile pieţei dictează, în asemenea situaţii, o creştere a preţului pe seama ofertei limitate, presiunea creditorilor forţează mulţi dezvoltatori imobiliari să ieftinească locuinţele pe care le construiesc pentru a evita falimentul. Din aceleaşi raţiuni au acţionat şi producătorii, care au operat creşteri de preţ pentru a rămâne solvabili, în condiţiile în care vânzările de materiale s-au redus anul trecut cu 7%-8%, până la circa 3 mld. euro, conform estimărilor Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.
Singurele materiale care au înregistrat uşoare scăderi de preţ, în prima jumătate a acestui an, au fost BCA-ul, plăcile de OSB, termosistemul şi învelitorile metalice. Dacă oţelul-beton îşi reglează preţul pe pieţele externe, în ceea ce priveşte preţul cărămizii, al materialelor lemnoase, al vopselei, al ţiglei sau al tâmplăriei termoizolante creşterile sunt puse în principal pe seama costurilor de producţie, dar au şi o componentă speculativă.
„Un lucru rămâne foarte îngrijorător, şi anume acela că sectorul de construcţii nu are un viitor optimist în următorii ani. Faptul că acest sector este scos din preocupările decidenţilor din această ţară, în loc să fie tratat  drept ceea ce trebuie să fie, şi anume un motor important al economiei, mă face să afirm că vom mai vorbi despre construcţii în România şi despre dinamica preţurilor materialelor de construcţii încă mulţi ani de acum înainte. Până atunci, constructorii români îşi caută de lucru pe alte pieţe, din afara graniţelor, iar noi vom ajunge de la Bucureşti la Arad tot în nouă ore, dacă avem noroc“, comentează Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Piaţa construcţiilor a scăzut constant de la vârful de 15,3 mld. euro, atins în 2008, şi a ajuns anul trecut la 9,3 mld. euro. Estimările pentru acest an indică o valoare similară.
Capacităţi excedentare
Producătorii de materiale de zidărie (BCA şi cărămidă) şi cei de ciment lucrează deja de câţiva ani la jumătate din capacităţile pe care le au fabricile lor. În sectorul zidăriei există o capacitate instalată de circa 8 milioane de metri cubi, dublă faţă de cererea reală. Anul trecut, piaţa materialelor de zidărie a scăzut la un volum de 4 milioane de metri cubi, faţă de 4,1-4,2 milioane de metri cubi cât a fost un an mai devreme. „Calendarul de majorare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a fost devansat pe 1 decembrie, dar se va opera o creştere de 10% din 1 septembrie, o greşeală gravă din punctul meu de vedere. Aceste mişcări se vor vedea iniţial în reducerea locurilor de muncă din construcţii. În mod normal, ar trebui să se vadă şi creşteri de preţuri, dar pe acest sector avem de-a face cu un comportament dezordonat, unii merg cu preţuri mici şi nu pot fi doar o parte cu preţuri mari. Oricum, nu poţi ascunde la nesfârşit aceste costuri suplimentare. S-a ajuns deja la situaţia în care se lucrează doar opt luni pe an, şi patru luni oamenii sunt trimişi în şomaj tehnic. Micii producători fac asta deja“, explică  Marius Marin, vicepreşedintele Asociaţiei Pro BCA şi CEO al Macon-Simcor.
„Cimentiştii“ dispun de o capacitate totală de producţie de circa 16 mil. tone, însă lucrează la mai puţin de jumătate din această capacitate. Anul trecut, producţia locală s-a ridicat la 7,6 mil. tone, potrivit Patronatului din Industria Cimentului şi Altor Produse Minerale pentru Construcţii din România (CIROM). În prima jumătate a acestui an, consumul de ciment a ajuns la 3,1 mil. tone, la o producţie totală de 3,3 mil. tone. Ponderea exporturilor în totalul vânzărilor de ciment din această perioadă a fost de 4,8%, conform datelor CIROM.
„La începutul acestui an, estimam o creştere uşoară a pieţei de circa ­2%-3%, dar acum am fi fericiţi dacă piaţa va rămâne la acelaşi nivel cu cel de anul trecut. Incertitudinea politică nu a ajutat la creşterea pieţei, dar nu a fost singurul factor care a afectat cererea de materiale de construcţii. Evoluţia economică din zona euro şi schimbarea priorităţilor bugetare de către noul Guvern au fost alţi factori care au influenţat consumul. Sperăm că Guvernul va acorda o atenţie sporită proiectelor de infrastructură şi că proiectele mari, care au început în anii trecuţi, precum cele de pe Coridorul IV, vor continua şi că vor fi începute altele noi, pentru că lipsa infrastructurii este unul dintre obstacole în atragerea de investiţii străine în multe sectoare ale economiei“, menţionează Daniel Bach, directorul general al Holcim România.
Consum scăzut
În primul semestru al acestui an, producţia internă de oţel-beton a scăzut la 237.000 de tone, comparativ cu nivelul de 299.800 de tone în perioada similară a anului trecut. Din acest volum, 118.200 tone au fost livrate pe piaţa internă şi 126.500 tone au fost exportate. În această perioadă, importul de oţel-beton în România a fost de 159.500 tone, iar consumul aparent total, de 270.000 de tone. „În nota ultimilor doi ani, se constată o scădere a consumului de oţel-beton, deşi la începutul anului au fost nişte estimări de creştere. Scăderea este cauzată de blocajul în care se află investiţiile cu finanţare publică, mari consumatoare de oţel-beton. La nivel de preţuri, după ce s-a constatat o creştere de la simplu la dublu în anii anteriori, acum se observă o stabilizare. N-au mai fost creşteri sau reduceri spectaculoase de oţel-beton“, spune Călae Mândru, directorul adjunct al Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET).
Termosistemul este unul dintre puţinele produse care a înregistrat scăderi de preţ pe parcursul primului semestru, însă reducerile nu sunt semnificative. „Din cauza blocajelor şi a crizei intens mediatizate, dar şi a producătorilor, de garaj, care livrează în piaţă materiale mai mult sau mai puţin conforme, presiunea asupra preţului şi-a spus cuvântul. Deşi materiile prime şi evoluţia cursului au impus o majorare, foarte puţini concurenţi au aliniat preţurile, practicând scumpirea ce se impunea. O parte dintre aceştia au anunţat scumpirea, însă au implementat o serie de promoţii care au dus preţul net sub nivelul anului trecut“, susţine Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. Principala sursă a cererii de adezivi, polistiren şi tencuieli, din care se formează plăcile termoizolante, au fost lucrările de reabilitare termică începute la nivel naţional de către autorităţile publice, însă segmentul de renovări a cunoscut şi el o dezvoltare constantă în ultimii ani.  Bărbuţ mai spune că eventualele scumpiri ale materiilor prime, precum styrenul, ar putea conduce la o majorare a preţurilor în toamna acestui an.



Reabilitarea termică, ultima speranță
Pentru mulţi producători de materiale de construcţii care nu se adresează proiectelor mari de infrastructură, singura frână în faţa scăderii continue a pieţei este reabilitarea termică a blocurilor, demarată de primării. Vopseaua şi termopanele sunt doar două segmente tributare acestui program.
Preţul vopselei a crescut constant în ultimii trei ani, majorarea din 2011 fiind cuprinsă între 5% şi 7%. Fluctuaţia preţurilor a fost generată, în principal, de dispariţia proiectelor imobiliare de amploare, care au determinat scăderea puternică a cererii. „Creşterea preţului nu s-a reflectat şi în buzunarele clienţilor. Aceşti ultimi ani au fost caracterizaţi de un val puternic de promoţii făcute fie de producători, fie de diverşi distribuitori. Astfel, chiar dacă preţurile produselor au crescut, costurile de finisare a unei locuinţe au rămas cam la acelaşi nivel înregistrat în 2009. Este important de menţionat în acest sens că am asistat şi la o scădere a preţului manoperei la meseriaşi“, subliniază Daniel Guzu, proprietarul Duraziv. El estimează că volumul şi valoarea pieţei de vopsele se vor menţine la un nivel similar celui din 2011.
Intrarea în vigoare a normativului C 107, privind calculul coeficientului global de izolare termică la clădirile de locuit, care obligă beneficiarii de construcţii noi să aibă un grad de izolare termică de 1,3 W/mpK, a condus la comercializarea unui tip de tâmplărie termoizolantă de calitate superioară. Acest fapt a determinat o majorare a preţurilor cu 10%-12% până la circa 100 de euro/mp. Rezultatele primului semestru îi fac pe producătorii de tâmplărie termoizolantă să spere la un volum de vânzări similar anului trecut, când piaţa a avut o valoare de 300 mil. euro.
„Lucrările stagnează şi sunt mari întârzieri de plată. Patronii nu mai umblă acum după comenzi, ci după recuperarea banilor. Reabilitarea termică, pornită cu avânt înainte de alegerile locale, s-a oprit din nou, iar acum noii primari anchetează lucrările celor de dinaintea lor. Firmele care se văd într-o situaţie critică îşi cer singure insolvenţa, pentru a se proteja de creditori. Se zbat ca peştele pe uscat. O mare parte din producţie s-a mutat la negru din această cauză. S-au dat oameni afară şi s-au păstrat nişte nuclee prin care se produce doar la comenzi sigure şi cu plata la negru“, explică Harilaus Kilaiditis, directorul executiv al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă.
În ceea ce priveşte preţul învelitorilor metalice, acesta a rămas stabil în ultimii ani, cu o uşoară tendinţă de scădere. „Oţelarii au încercat să obţină o majorare de preţ în trimestrul doi, ca de fiecare dată, dar nu s-a materializat din cauza consumului scăzut la nivel european. Referinţa de preţ rămâne aceeaşi ca anul trecut“, precizează Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de profile metalice Lindab România.
Piaţa materialelor de construcţii rămâne şi în acest an ancorată în proiectele demarate de autorităţile statului, însă continua întârziere a acestora va avea ca rezultat „moartea“ producătorilor, care încep să îşi epuizeze şi ultimele resurse de supravieţuire.


La începutul acestui an, estimam o creştere uşoară a pieţei, de circa 2%-3%, dar acum am fi fericiţi dacă piaţa va rămâne la acelaşi nivel cu cel de anul trecut.
Daniel Bach, director general, Holcim România