Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Agricultură

Retrospectivă: Agricultura, între şansă şi neputinţă în 2016

Autor: | | 0 Comentarii

Mandatul de un an al ministrului tehnocrat de la Agricultură a început cu proiecte precum simplificarea programelor europene, deschiderea pieţelor pentru exportul produselor româneşti, reducerea birocraţiei. Cu toate acestea, nu a fost lipsit de scandaluri, decizii pripite şi nemulţumiri din partea fermierilor sau ale reprezentanţilor industriei.

Deşi agricultura nu a contribuit în acest an la creşterea economică a României cu deja clasicul procent de 6%, ci cu unul mai modest de numai 4,1%, din cauza secetei din vară care a diminuat recolta de toamnă, în 2016 s-a înregistrat un record pe randamentul la grâu. A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani când s-a obţinut o producţie medie de 4 tone la hectar şi o recoltă totală cu 7% mai mare decât anul trecut.

Modificarea Legii 321 privind comercializarea produselor agroalimentare, a unor articole din Legea vânătorii sau a vânzării terenurilor agricole au aprins spiritele pe parcursul anului 2016, care a fost şi unul al controverselor pe partea de comunicare şi transparenţă, dacă menţionăm doar câteva din scandalurile legate de siguranţa alimentara a populaţiei, respectiv cele referitoare la producătorul de lactate Brădet sau al importurilor de produse "de mâna a zecea".

De asemenea, 2016 a fost anul în care s-au anunţat proiecte importante pentru sector referitoare la restructurarea cercetării agricole, înfiinţarea unui fond mutual şi a unuia de creditare, trimiterea unui număr de 12 ataşaţi agricoli în principalele capitale ale Europei şi ale lumii. Acestea au rămas, însă, doar un "must have" pentru 2017.

Prioritate zero: plata subvenţiilor agricole

La început de an, lista de priorităţi a Ministerului Agriculturii punea accent pe accelerarea absorbţiei fondurilor europene, implementarea Politicii Agricole Comune dar şi pe continuarea proiectelor mari, cum ar fi cel de irigaţii, însă eforturile s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea soft-ului de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), astfel încât fermierii să îşi poată primi subvenţiile la timp şi cât mai rapid. Acest lucru nu s-a întâmplat deşi s-au făcut eforturi considerabile, în care "s-a lucrat zi şi noapte" pentru adaptarea modulului IT de la plăţile în avans la cele integrale. Şeful de la Agricultură, Achim Irimescu, recunoaşte că "situaţia era alta" în cazul în care fermierii ar fi fost informaţi din timp că nu vor primi avansul pe suprafaţă de la 15 octombrie, dar vor beneficia de la 1 decembrie de plăţile integrale.

"Noi am făcut dublă muncă. Am făcut odată un modul pentru plăţile în avans, a fost o muncă disperată de o lună de zile şi acum am reluat procesul pentru plăţile finale. Dacă ar fi fost o decizie foarte bine justificată care să-i explice fermierului din timp, nu la sfârşitul lunii noiembrie: stimaţi fermieri uite nu vă dăm plăţi în avans, dar vă dăm de la 1 decembrie plăţile integrale, situaţia era alta", a explicat la acea vreme Achim Irimescu.

Un alt punct nevralgic din agricultura românească remarcat de autorităţi la începutul anului a fost asocierea fermierilor, iar autorităţile au gândit în acest sens o serie de facilităţi fiscale pentru formele asociative, primele în top fiind reducerile de taxe. Acestea au fost susţinute verbal sub forma unor programe de interes precum "Fermierul" sau "Primul tractor".

Ulterior, industria alimentară a fost "zguduită" de aplicarea taxei pe ambalaje de 2 lei/kg pe ambalaj, solicitând prorogarea termenului din actul normativ, faţă de data limită de 25 ianuarie 2016, iar problema a beneficiat oarecum de sprijinul reprezentanţilor de la Agricultură, chiar dacă nu era efectiv o situaţie de tranşat în curtea ministerului.

Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat atunci că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţii acestor sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor. Aceştia afirmau că preţul produselor alimentare după introducerea acestor costuri cu reciclarea ambalajelor se va vedea în preţul produselor alimentare în procente de peste 30%.

Nemulţumiri, proteste şi revendicări

Luna februarie a început cu ameninţările oierilor referitoare la reluarea protestelor demarate în luna decembrie a anului 2015, când mii de ciobani au protestat la Parlament faţă de prevederile Legii vânătorii, care reduceau numărul de câini pe care crescătorii de animale îl puteau folosi pentru protejarea stânii şi interziceau înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic. Ei au dorit clarificarea unor aspecte referitoare la păşunat, introduse de Ministerul Mediului în Legea Vânătorii.

Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine, afiliat la Agrostar, a anunţat la începutul lunii februarie că va relua proteste la nivel local, întrucât reprezentanţii MADR şi cei ai Ministerului Mediului au convenit modificarea Legii vânătorii 407/2006, fără consultarea crescătorilor de ovine.

În luna martie însă, neplata subvenţiilor din sectorul zootehnic a scos în stradă mii de fermieri, printre revendicări numărându-se modificarea unor acte normative referitoare la eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă şi o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici.

"Este vorba despre un pachet legislativ, cele 5 acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi, în Comisia de agricultură a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici", a afirmat atunci Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Conflictul a fost însă dezamorsat după negocierile cu reprezentanţii MADR care au susţinut că o parte dintre revendicări erau deja rezolvate.

* Salamul de Sibiu şi Telemeaua de Ibăneşti intră pe lista produselor protejate la nivel european

România reuşeşte în luna februarie să înregistreze la nivel european 'Salamul de Sibiu' ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, iar o lună mai târziu brânza

”Telemea de Ibăneşti" devine produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP)

Ministerul Agriculturii s-a implicat activ în consilierea grupurilor interesate de înregistrarea unor produse româneşti conform sistemelor de calitate europene, fiind depuse în vederea analizării şi transmiterii către Comisia Europeană documentaţiile pentru alte două produse româneşti: Caşcavalul de Săveni (judeţul Botoşani) şi Cârnaţi de Pleşcoi (judeţul Buzău).

Reprezentanţii MADR au anunţat la vremea respectivă că au fost identificate încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. Ca un fapt divers, la finele lunii martie ministrul Achim Irimescu spunea că România mai deţine circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici şi pălinci, dar despre care nu se prea vorbeşte.

Acesta a susţinut în repetate rânduri că etnia maghiară din România doreşte protecţia pentru kürtőskalács, însă în această situaţie ar fi nevoie de un compromis pentru că acesta se produce şi în Ungaria, Cehia şi Slovacia, deşi la origine a fost atestat pentru prima dată în Transilvania, în anul 1785.

Recolta din vară pe plus, cereale de toamnă pe minus

Producţia de grâu a României a crescut în acest an cu 7% faţă de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar, în timp ce la rapiţă s-a obţinut o cantitate de 1,266 milioane de tone. Depăşirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condiţiile în care cele mai mari producţii medii au fost obţinute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, în 2011 - 3,68 tone la hectar, în 2014 - 3,58 tone la hectar şi în 2008 - 3,40 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR.

La rapiţa pentru ulei s-a obţinut o recoltă de 1,267 milioane de tone, faţă de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafaţă cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.

În acest context, şi producţia obţinută la rapiţă în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiţă, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.

În luna august, Irimescu preciza că la cultura de floarea-soarelui se estimează o producţie totală de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 kg/ha, deoarece cultura nu a fost atât de puternic afectată de secetă ca în cazul porumbului, unde a recunoscut că "e o mare problemă".

Finalul campaniei de recoltat a contrazis în sens pozitiv spusele oficialului MADR de la acea vreme deoarece recolta de porumb boabe din acest an, de 9,3 de milioane de tone şi o medie de 4,8 tone la hectar, a depăşit-o uşor pe cea de anul trecut - 8,98 milioane de tone, în pofida secetei înregistrate în vară, dar a scăzut cu peste 20% în raport cu producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit datelor transmise de MADR.

În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea soarelui, datele ministerului indică o producţie de 1,92 milioane tone pentru 2016, în creştere faţă de anul trecut când producţia a fost de 1,78 milioane de tone. Potrivit datelor MADR, producţia de orz a depăşit 1,27 milioane de tone, un plus de 18% faţă de 2015, iar cea de orzoaică a totalizat 573.704 tone, faţă de 551.203 tone anul trecut.

Comerţul cu produse agricole, pe deficit la 9 luni

După primele trei trimestre din 2016, România s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2015, până la 4,322 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 4,57 miliarde de euro, un plus de 9,3%, conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În primele 9 luni din acest an, deficitul comercial cu produse agricole se situa la 254 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut, România înregistra un uşor excedent, de circa 22,83 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 5,9 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de două ori mai mari la 9 luni, respectiv de peste 12 milioane de tone.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină carnea de porc proaspătă şi refrigerată, cu 241 milioane de euro (141.640 de tone), produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi - 177 milioane de euro (89.209 tone), grâu şi meslin - 171 milioane de euro (1,15 milioane de tone), preparate alimentare - 160 de milioane de euro (42.980 tone), zahăr din trestie sau din sfeclă şi zaharoză chimic pură - 145,2 milioane euro (376.528 tone) şi cafea - 140,3 milioane de euro - (37.149 tone).

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul şi meslinul cu o valoare de de 862,86 milioane de euro şi o cantitate de 5,2 milioane de tone. Ţigările de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea cu 577,46 milioane de tone (38.388 tone), fiind urmate de seminţele de rapiţă - 482,88 milioane de tone (1,29 milioane tone ), porumb, cu 400,11 milioane de euro (1,81 milioane de tone), seminţe de floarea-soarelui - 256,46 milioane de euro (574.586 tone) şi orz - 178,18 milioane de euro (1,21 milioane de tone).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, în condiţiile în care în primele nouă luni din anul 2016 au fost livrate produse agroalimentare către această destinaţie în valoare de 2,564 miliarde de euro şi o cantitate de 4,5 milioane tone de produse, iar în România au ajuns de pe piaţa comunitară 4,69 de milioane de tone de produse agroalimentare, valorând 3,76 miliarde de euro.

În ţările terţe au fost exportate în aceeaşi perioadă 7,53 milioane de tone de produse, în valoare de 1,758 miliarde de euro, şi au fost importate 1,237 milioane tone produse agroalimentare, totalizând 814,1 milioane de euro.

Deschiderea pieţelor de export

De departe, anul 2016 a fost marcat de deschiderea pieţei europene la porci vii "după foarte mulţi ani şi multe eforturi la Bruxelles", dar şi a pieţelor arabe pentru exportul de ovine şi a celei turce pentru bovine şi carne de vită.

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, aprecia în septembrie măsura prin care România va putea relua exportul de porci vii în Uniunea Europeană (UE), însă nu era prea optimistă în privinţa asigurării efectivelor necesare pentru a acoperi şi cererea pentru piaţa internă.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro